Există lîngă noi oameni a căror activitate nu numai că devine creatoare de istorie, dar au şi capacitatea de a oferi celorlalţi o altfel de percepţie a lucrurilor şi valorilor cu care sînt contemporani. Din rîndul acestor oameni speciali face parte şi istoricul şi criticul de artă Florica Cruceru care astăzi sărbătoreşte ziua de naştere. Florica Cruceru şi-a dedicat aprox. un sfert de secol viaţa artei şi actului cultural, desfăşurînd o bogată activitate ştiinţifică în domeniul muzeologiei şi muzeografiei. Mai mult, dumneaiei a fost primul director al Muzeului de Artă din Constanţa (1961 - 1985), perioadă în care a organizat şi deschis secţii ale instituţiei muzeale, cum ar fi Muzeul de Artă “Dinu şi Sevasta Vintilă” din Topalu, Muzeul de Artă din Limanu, Muzeul de Artă din Medgidia, Secţia de sculptură şi grafică din Babadag, Casa Memorială “Panait Cerna”, Muzeul de Sculptură “Ion Jalea” din Constanţa şi colecţia de artă populară ca fond patrimonial al actualului Muzeu de Artă Populară. De asemenea, Florica Cruceru a organizat în oraşul de la malul mării importante tabere de pictură (1972 - 1985), în paralel, şi tabere de grafică (1980 - 1984), la care au luat parte valoroşi plasticieni ai artei contemporane, ale căror lucrări au contribuit la creşterea patrimonială a Muzeului de Artă. Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România începînd cu anul 1963 şi doctor în istoria artei din anul 1979, criticul va susţine o activitate intensă în vederea înfiinţării şi organizării filialei Constanţa a Uniunii Artiştilor Plastici. În plus, Florica Cruceru este cunoscută şi ca scriitoare, publicistica sa fiind structurată pe două direcţii. Prima parte face referire la cercetări şi monografii dedicate artiştilor dobrogeni, în contextul istoriei artelor româneşti atît în perioada interbelică, cît şi evoluţia ulterioară pînă în contemporaneitate. Din cea de a doua direcţie a publicisticii sale fac parte cercetările, coordonările şi editarea unor cataloage documentate, care pun în valoare colecţiile patrimoniale dobrogene. În perioada cuprinsă între anii 1991 - 1997, Florica Cruceru îşi asumă o atribuţie dificlă, dusă, însă, la sfîrşit cu brio, aceea de restituire de excepţie a unui număr de cinci volume care cuprind totalitatea scrierilor şi studiilor lui Ion Frunzetti, printre cele mai recente apariţii editoriale numărîndu-se lucrările “Artişti dorbogeni” şi “Artele la malul mării”. “Mă bucur că am lucrat la un muzeu splendid, iar toată perioada de muncă şi maturitate în această instituţie au reprezentat pentru mine o încîntare. Un alt moment de fericire din viaţa mea a fost atunci cînd a venit pe lume nepotul meu Petru, dar şi faptul că, după pensionare, am putut să scriu”, a declarat Florica Cruceru. Unui om care şi-a dedicat viaţa artei şi actului cultural, acestei doamne a artelor Dobrogei, redacţia cotidianului “Telegraf” îşi urează la ceas de aniversare multă sănătate şi căldurosul “La Mulţi Ani!”.