Reputatul muzician constănţean Harry Tavitian, a cărui recunoaştere a depăşit graniţele ţării, numărându-se, potrivit criticului austriac Richard Schuberth, „printre pianiştii extraordinari care au iniţiat şi au desăvârşit Noul Jazz Est-European”, îşi aniversează, astăzi, ziua de naştere. „Suntem cu câteva zile înainte de praznicul Maicii Domnului, aşa că nu vom face excese. Va fi o sărbătoare în familie, într-un cadru foarte restrâns”, a spus, ieri, artistul, care şi-a stabilit „sediul central” la Vălenii de Munte, în aşteptarea recitalului programat pe 18 august, alături de poeţii Adam Puslojic şi Mircea Dinescu. Manifestarea se înscrie în cadrul cursurilor Universităţii Populare de Vară „Nicolae Iorga”.

La cei 58 de ani, jazzman-ul născut la malul mării din părinţi armeni nu regretă alegerea pe care a făcut-o în anul 1976, când a renunţat la studiul pianului clasic în favoarea jazz-ului. „Sunt mulţumit că marea mea alegere, de la jumătatea anilor ’70, când am renunţat definitiv la pianul clasic şi am ales jazz-ul, mi-a dat satisfacţii mari, fără nicio îndoială. Dar, poate cea mai mare satisfacţie a fost aceea că, alegând jazz-ul, am avut prilejul de a cunoaşte o lume cu totul şi cu totul aparte: lumea jazz-ului, cu muzicanţii şi publicul său”, a mai spus Harry Tavitian. Alegerea făcută „aproape 100% cu sufletul” i-a adus, de-a lungul timpului, o serie de satisfacţii, dovezile că nu a luat o decizie greşită fiind nenumărate. Cea mai recentă „probă” a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, când, cu o jumătate de oră înainte de debutul concertului pe care l-a susţinut în Cetatea Miko, la cea de-a V-a ediţie a Festivalului instrumentelor de percuţie Dob-Ban Ritmusfesztivál - Ciuc, s-a pornit o ploaie torenţială, care nu i-a gonit pe cei care aşteptau începerea spectacolului.

Harry Tavitian s-a născut la Constanţa, din părinţi armeni şi s-a dedicat studiului pianului clasic de la vârsta de şase ani. Absolvent al Academiei de Muzică din Bucureşti, artistul a jucat un rol activ în fenomenul care a dus la apariţia şcolilor naţionale de jazz din estul Europei, în ciuda izolării politice a României din anii comunismului. Muzica sa, născută din fuziunea dintre free-jazz şi tradiţia spaţiului spiritual căruia îi aparţine, se caracterizează prin deschidere către influenţe multiple şi printr-o mare capacitate de sinteză.