Taman la spartul tîrgului, pe deputatul pedelist Laurenţiu Mironescu l-au cuprins frisoanele generate de grija faţă de soarta marinarilor români, drept care a născocit un proiect de lege privind statutul personalului navigant. Domnului parlamentar, care pozează din cînd în cînd, la concurenţă cu tata mare de la Cotroceni, în lup de mare, i-au trebuit exact patru ani de mandat ca să redescopere America mizeră a celor care au rămas fără flotă! Că tot veni vorba, nu-mi amintesc ca domnia sa să fi supus dezbaterii în Parlament un subiect atît de dureros, precum cel legat de vînzarea cu cîntec a navelor noastre comerciale, moment care a declanşat coşmarul interminabil al navigatorilor români! Asta-i bună! Cum să-l supere pe tata mare! Nu-i provoacă destul stres “KGB-istul” Tăriceanu? De flotă îi mai arde lui acum! Mi-l imaginez pe domnul deputat foindu-se în patul său conjugal pe tema drepturilor marinarilor ajunşi la vîrsta pensionării. Doar astfel de zbateri interioare de conştiinţă pot produce motivaţii de genul celor care stau la baza fundamentării proiectului său de lege. Citez: ”o recunoaştere a importanţei, riscului şi responsabilităţii profesiilor exercitate de această categorie de personal”. Chiar dacă l-au costat patru ani din viaţa sa parlamentară, se merită! În fine, după un drum lung şi chinuitor, Laurenţiu Mironescu a înţeles mai bine, mai profund, cum vreţi să spuneţi, care este menirea celor care mănîncă o pîine amară pe mările şi oceanele lumii. Pregătit la cele mai înalte şcoli de navigaţie, beneficiar al unor burse obţinute cu sudoarea frunţii sale, care nu au nicio legătură cu politicul, deputatul Mironescu a pierdut esenţialul în ceea ce priveşte latura umană a navigaţiei. Abia cînd a trecut pe uscat, defilînd prin Parlamentul României, a realizat că şi navigatorii sînt oameni şi, ca atare, trebuie să se gîndească cineva şi la soarta lor… Poate că, în calitatea sa de fost comandant de nave, preşedintele Traian Băsescu ar fi trebuit să facă lucrul ăsta! În opinia mea, dacă nu s-ar fi apropiat cu paşi repezi alegerile parlamentare, proiectul cu pricina ar fi rămas doar secretul personal al trăirilor intime care îl animă adeseori pe domnul deputat. Acum, însă, la spartul tîrgului, cînd ceasul deşteptător al deputăţiei anunţă sfîrşitul de mandat, e mare nevoie de exemple mobilizatoare, chiar dintre cele cu pensii de serviciu pentru personalul navigant. Şi alţi colegi de-ai domniei sale din PD-L au sărit iute din pat ca să-şi pună mintea la contribuţie în prag de alegeri. De fapt, la nivel naţional, nu numai la Constanţa, asistăm la o adevărată emulaţie creatoare, chiar dacă foarte multe din iniţiativele legislative din această perioadă se potrivesc ca nuca în perete cu realitatea înconjurătoare. Mulţi fac eforturi disperate să îngraşe porcul în ajun, alimentîndu-l cu proiecte de-a dreptul hazlii, ceea ce, trebuie să recunosc, contribuie din plin la buna dispoziţie a naţiunii. Se votează legi pe bandă rulantă. Din cîte înţeleg, aleşii poporului stau foarte mult cu mîna pe sus, ceea ce, în condiţiile în care nici aer de respirat nu au, s-ar putea să dăuneze grav sănătăţii! Se votează într-o veselie rectificări la rectificările aduse unor pachete de legi. Peste noapte, candidaţii la un nou mandat, şi nu numai ei, plusează pe teme sociale, pentru a ajunge la coarda sensibilă a electoratului. Guvernul a pozat în Moş Crăciun şi a rămas fără izmene. I s-au spart buzunarele. Cei care au lîncezit în Parlament scot capul iute la suprafaţă. Pînă pe 30 noiembrie ac, e musai să facă impresie bună. Sînt unii adevăraţi făcători de proiecte. În principal, domnului Mironescu îi reproşez că şi-a adus aminte prea tîrziu de navigatori. De cîte ori s-a pus problema salvării unor marinari români din infernul în care au fost abandonaţi, singurul care a reacţionat concret a fost Dorel Onaca. La acest capitol, nimeni nu-i contestă meritele. Nu-mi amintesc ca domnul deputat Mironescu, recunoscut, de altfel, pentru curajul şi eroismul său fără de margini, să fi participat la vreo acţiune de salvare în zonele unde a înţărcat mutul iapa… Sau poate că a finanţat vreun navigator amărăştean, cunoscut fiind faptul că este un om cu anumite posibilităţi materiale! La spartul tîrgului, politicienii sînt în stare să promită orice. Evident, pînă îşi văd sacii în căruţă. Există şi personaje care ne ameninţă voalat prin diverse mesaje. Bat şaua să pricepem că dacă nu-i votăm pe ei o să fie vai şi-amar de noi! Nici mai mult şi nici mai puţin, se prăbuşeşte ţara! Ce spui Franţ? La spartul tîrgului, domnul deputat se vrea a fi salvatorul navigatorilor. Dacă ar fi făcut aceste demersuri în urmă cu patru ani, cu siguranţă, acum, aceşti oameni vitregiţi de soartă i-ar fi fost recunoscători. Aşa însă, la spartul tîrgului…