Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Apostol Andrei” (SCJU) Constanţa a fost apreciat de către noul ministru al Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, ca fiind o “unitate medicală de prestigiu”. Mesajul a fost transmis prin reprezentantul său, directorul în cadrul Ministerului Sănătăţii (MS) Georgeta Bumbac, prezentă, vineri, în Aula Magna a Universităţii “Ovidius” Constanţa, cu ocazia celebrării a 45 de ani de existenţă a celei mai reprezentative unităţi sanitare din Dobrogea. Totodată, ministrul a transmis că va aloca SCJU suma necesară pentru alcătuirea sistemului de sterilizare modern, dar va analiza atent şi celelalte solicitări ale conducerii SCJU. Nu în ultimul rând, demnitarul a apreciat şi implicarea autorităţilor locale, de când MS şi-a luat mâna de pe unitatea sanitară, din punct de vedere financiar. La rândul său, managerul celei mai mari unităţi sanitare din judeţ, dr. Dan Căpăţână, a declarat, la ceas aniversar, că va face totul pentru ca SCJU să continue dezvoltarea, iar ajutorul să fie atât din partea autorităţilor locale, cât şi a ministerului de resort. Prezent la momentul aniversar, Nicolae Moga, chestor al Senatului României, a vorbit despre importanţa unităţii sanitare în judeţ, în Dobrogea, despre necesitatea înfiinţării unui spital regional. Moga a ţinut să precizeze că discursul său nu este unul politic, dar că trebuie subliniate importanţa implicării preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, în dezvoltarea SCJU, dar şi aportul primarului Radu Mazăre. “Împreună au demarat proiectul de refacere, modernizare a SCJU. Vom face tot ce ne stă în putinţă, dar avem nevoie şi de sprijinul dvs.”, a transmis chestorul Senatului României către toţi cei prezenţi la aniversarea a 45 de ani de existenţă a celei mai mari unităţi sanitare din Constanţa.
ÎN 1962 S-A APROBAT PROIECTUL Directorul Direcţiei Judeţene Constanţa a Arhivelor Naţionale, dr. Virgil Coman, a prezentat istoria unităţii sanitare încă de la faza de proiect. Astfel, în 1962 s-a aprobat proiectul SCJU, iar în 1963 a început construcţia. Atunci, macheta era una spectaculoasă, pe respectivul teren urmând să se ridice o clădire măreaţă, întinsă pe o suprafaţă de 45.000 mp. El a precizat că nu s-a găsit niciun document care să arate momentul inaugurării spitalului. Precizăm că o clădire similară există şi în Craiova.
CIFRĂ GRĂITOARE Directorul de cercetare al SCJU, dr. Cătălin Grasa, a prezentat actuala structură a unităţii sanitare, dar şi trecerea SCJU în subordinea autorităţilor locale şi noul nume primit, respectiv SCJU „Sf. Apostol Andrei”. Statisticile arată că numărul pacienţilor externaţi între 1969 şi 2014 este de 3 milioane. „Este o cifră grăitoare”, spune dr. Grasa.
PREZENTĂRI SPECTACULOASE Şefi de clinici/secţii ai SCJU au avut ocazia să prezinte evoluţia acestora încă de la începuturi. În unele cazuri, progresele sunt evidente, însă, în altele, mai sunt multe de făcut. Prof. univ. dr. Mariana Aşchie, din cadrul Serviciului de Anatomie Patologică al SCJU, a demonstrat, în prezentarea sa, o linie ascendentă, în ciuda tuturor piedicilor, obstacolelor întâmpinate. Graţie unui proiect câştigat recent, cu sprijinul necondiţionat al autorităţilor locale şi al conducerii SCJU, pe care personal l-a recunoscut şi apreciat, lângă SCJU va exista un Centru de cercetare-dezvoltare pentru studiul morfologic şi genetic în patologia malignă, cu finanţare europeană.
Prezentări spectaculoase ale evoluţiilor clinicilor au avut şi prof. univ. dr. Doina Catrinoiu (şeful Clinicii Medicale), conf. univ. dr. Cristina Mihai (şeful Clinicii Pediatrie) şi prof. univ. dr. Octavian Unc (şeful Clinicii Chirurgie I). Toţi au punctat începuturile specialităţilor, au prezentat personalităţile medicale ce au pus amprenta asupra activităţii din clinicile lor. Seria expunerilor a fost încheiată de şeful Maternităţii Constanţa, prof. univ. dr. Vlad Tica. În ciuda problemelor tehnice, şi prezentarea sa a captat atenţia celor prezenţi, chiar şi fără sonorizare. Au fost trecute în revistă etapele secţiei, încă de la înfiinţare, pas cu pas. Chiar şi cu “0” lei de la MS, un sector al Maternităţii a fost modernizat complet, un altul însă mai are de aşteptat. Profesorul a menţionat, în expunerea sa, subfinanţarea sistemului, momentele critice în care bolnavii erau nevoiţi să aducă de acasă absolut toate materialele sanitare şi medicamentele, lucru care, potrivit lui, în prezent nu se mai întâmplă. Dacă, nu demult, activitatea medicală reflectată în mass-media era una negativă, în prezent, în publicaţiile locale apar şi cuvinte pozitive, care pun într-o altă lumină efortul medical depus, şeful Maternităţii dând exemplul articolului publicat în cotidianul nostru “Pacientă de 33 de ani, înviată din morţi”, după ce a fost transferată de la un spital privat în stare extrem de gravă. Articolul a adunat nu mai puţin de 3.730 de accesări. La finalul prezentării, o mare parte a echipei cu care lucrează a avut ocazia să salute colegii prezenţi la aniversare direct de pe scena sălii Aula Magna. Şefii de clinici/secţii au primit diplome de excelenţă.
Scurtă istorie din 2004
Reamintim că primele lucrări de modernizare a SCJU, de altfel absolut necesare, au fost demarate la iniţiativa primarului Radu Mazăre, în mai 2004. Atunci a fost semnat contractul iniţial între CJC şi grupul israelian Baran, care a câştigat licitaţia de atribuire a lucrărilor. Reabilitarea a demarat în iunie 2004, iar CJC a aprobat în octombrie alocarea a câte un milion de euro anual pentru acest program. Lucrările au decurs normal, pe tronsonul 1 al spitalului, la etajele 6 - 9 şi la Secţia de Diabet, în condiţiile în care, în mai 2005, Curtea de Conturi a verificat devizele şi documentele din contract şi a dispus descărcarea de gestiune. În octombrie 2005 a fost inaugurată cea mai nouă secţie de diabet din ţară şi a fost finalizată instalarea unei noi centrale termice a spitalului. Noiembrie 2005 a fost luna care a marcat sistarea programului. În ciuda sumelor alocate deja în bugetul pe 2005, Guvernul portocaliu de atunci a blocat fondurile destinate reparaţiilor, iar secţiile aflate în reabilitare pe tronsonul 1 au rămas nefinalizate, unele în stadiu de execuţie de 98%. A urmat un lung şir de încercări de reluare a lucrărilor. În aprilie 2006, deputaţii PSD de Constanţa au primit aviz negativ în Parlament la interpelarea prin care cereau alocarea fondurilor necesare reluării lucrărilor. Abia în decembrie 2006, ca urmare a unui amendament la Legea bugetului pe 2007, au fost alocate fonduri pentru continuarea reabilitării. Ulterior, CJC a reluat discuţiile cu antreprenorul general pentru reluarea lucrărilor. Atunci, iniţiatorul proiectului de renovare integrală a Spitalului Judeţean, primarul Mazăre, a criticat faptul că lucrările au fost stopate pe criterii politice, după cum s-a dovedit în urma anchetelor sterile deschise de diferite instituţii ale statului, care, după doi ani, au constatat inexistenţa vreunui viciu în derularea contractului de execuţie. În octombrie 2007 au fost reinaugurate lucrările. „În loc să inaugurăm finalizarea lucrărilor, care ar fi avut loc peste patru luni, noi reinaugurăm începerea acestora. Doi ani au fost stopate lucrările pentru a se verifica nu dacă, ci cât au furat Mazăre şi fostul director al Spitalului, Cătălin Grasa. Nu era nicio problemă dacă verificau, dar de ce au oprit şi lucrările?!”, declara, atunci, Mazăre. Sistarea lucrărilor a determinat un plus de cheltuieli de 183 miliarde lei (banii de atunci). Precizăm că unitatea sanitară a început să fie supusă lucrărilor de modernizare imediat ce a fost preluată, din punct de vedere administrativ, de către Consiliul Judeţean Constanţa (CJC), astfel că, în prezent, ea are în componenţă clinici/secţii ce oferă condiţii de cazare, dar şi aparatură ultramoderne. Toate acestea fiind, de altfel, cerinţe ale UE.