Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, a salutat, vineri, ”avansurile obţinute de europeni cu ocazia summit-ului de la Bruxelles de la sfârşitul lui iunie”, avertizând însă că ”este nevoie să se facă mai mult pentru a învinge criza datoriilor”. Cu ocazia summit-ului de la Bruxelles, din 28 şi 29 iunie, liderii Zonei Euro au decis să creeze un mecanism care să permită recapitalizarea directă a băncilor prin fonduri speciale europene, răspunzând unei solicitări a Spaniei care urmărea să evite ca planul de salvare destinat băncilor sale să îi mărească datoria publică până la punctul în care aceasta să devină nesustenabilă. Crearea unui mecanism unic de supervizare financiară a fost de asemenea anunţată, dar şi decizia de a autoriza fondurile de ajutoare europene să cumpere direct titluri de datorie ale ţărilor fragile de pe pieţe. Lagarde a explicat că eficacitatea acestor măsuri va depinde de aplicarea lor rapidă şi riguroasă. Pe de altă parte, ea a prevenit că această criză a îndatorării, financiară şi economică nu afectează doar Europa, subliniind că este vorba despre o criză mondială.

Christine Lagarde, a declarat că estimările pentru creşterea economică globală vor fi revizuite în scădere faţă de prognoza de 3,5% din luna aprilie. Şefa FMI a mai spus că ar trebui să se lucreze împreună pentru restabilirea încrederii, pentru reformarea sectorului financiar şi pentru atingerea unei creşteri sustenabile.

FINLANDA, CATEGORICĂ Finlanda preferă să se pregătească pentru ieşirea din Zona Euro decât să plătească datoriile altor state din uniunea monetară, a afirmat ministrul finlandez de Finanţe, Jutta Urpilainen, în ediţia de vineri a cotidianului financiar ”Kauppalehti”. Ministrul a recunoscut că Finlanda, una din ţările din Zona Euro care beneficiază de nota maximă triplu AAA din partea agenţiilor de rating, a reprezentat o linie dură faţă de planurile de ajutor financiar. ”Suntem constructivi şi vrem să rezolvăm criza, însă nu în orice condiţii”, a afirmat ea. Finlanda şi-a exprimat reticenţa faţă de ideea de a permite Mecanismului European de Stabilitate (MES) să achiziţioneze obligaţiuni pe de piaţa secundară în cadrul acordului survenit săptămâna trecută la summit-ul de la Bruxelles, unde au fost anunţate măsuri puternice menite a sprijini ţările cu probleme, precum Spania şi Italia. Anul trecut, Finlanda a cerut şi a obţinut, în cadrul celui de-al doilea plan de ajutor pentru Grecia, încheierea unui acord bilateral cu Atena care să-i garanteze recuperarea sumelor oferite. Joi, Finlanda a anunţat lansarea unor negocieri bilaterale cu Spania, pentru a obţine în acelaşi fel garanţii în schimbul participării sale la planul de salvare a băncilor iberice.

La rândul său, ministrul cipriot al Finanţelor, Vassos Shiarly, s-a plâns că insula se află în dificultate după ce a plătit un preţ prea mare în ştergerea a 107 miliarde de euro din datoria Greciei, declarând că datoriile statelor din Zona Euro ar trebui distribuite în funcţie de puterea economică.