Migranţii din taberele din Grecia trăiesc în condiţii aproape imposibile. Aceste tabere, care ar putea fi denumite, fără nicio exagerare, lagăre, au intrat sub lupa Comitetului Consiliului Europei pentru prevenirea torturii și a tratamentelor inumane sau degradante (CPT), care și-a exprimat preocuparea în legătură cu situația din aceste perimetre și a făcut apel la autoritățile elene să abordeze „problema larg răspândită și adânc înrădăcinată” referitoare la violențele poliției, informează marți un comunicat al CoE și AFP.

Într-un raport, organismul Consiliului Europei a denunțat condițiile de primire „inacceptabile” în care sunt ținuți mii de migranți plasați în centrele de reținere din Grecia: celule murdare și suprapopulate, lipsa hranei și a apei potabile, violențele poliției. „Ținerea oamenilor în astfel de condiții poate fi considerată un tratament inuman și degradant și care, printre altele, reprezintă un risc pentru sănătatea publică”, afirmă experții organizației paneuropene în raportul întocmit ca urmare a două vizite, în aprilie și iulie 2016, în Grecia.

Delegații CPT au vizitat circa douăzeci de tabere, birouri ale poliției sau posturi de frontieră, unde migranții erau ținuți săptămâni, chiar luni de zile. Ei au inspectat de asemenea hotspot-uri, tabere destinate înregistrării noilor migranți, pe două insule grecești din Marea Egee.

POVEŞTI GREU DE CITIT

Cu aproximativ 3.000 de migranți pentru 1.500 de locuri - în iulie 2016 - hotspot-ul Moria, din insula Lesbos, este teribil de suprapopulat, potrivit inspectorilor europeni. Într-un container de 46 metri pătrați locuiau 43 de persoane, inclusiv familii cu copii și persoane în vârstă. Într-un cort prevăzut pentru doi deținuți, locuiau de fapt șapte. O astfel de promiscuitate antrenează tensiuni și violențe între migranți, se afirmă în raport.

În tabăra de migranți din Salonic (nord), membrii delegației CPT, din care făcea parte și un medic, au fost indignați când au constatat că păturile erau pline de purici, grupurile sanitare - insalubre și că numeroși deținuți aveau boli de piele, precum scabia. Au fost semnalate de asemenea suspiciuni de cazuri de tuberculoză.

La postul de poliție Drapetzona din Pireu, migranții erau ținuți în condiții sordide, în celule asemănătoare cu niște carcere, au mai afirmat autorii raportului.

Organismul Consiliului Europei s-a alarmat și în legătură cu situația minorilor neînsoțiți: din circa 3.000 de migranți sub 18 ani înregistrați în Grecia în iulie 2016, doar 500 beneficiau de infrastructuri specifice vârstei lor. Alții erau ținuți împreună cu adulți.

Delegația a strâns de asemenea mărturii potrivit cărora polițiștii i-au bătut pe unii dintre migranți, lovindu-i cu pumnii și cu picioarele, sau prinzându-i cu cătușe de un gard timp de o noapte drept pedeapsă pentru că au cerut apă, o pătură sau o saltea.

Potrivit unui expert al CPT contactat de AFP, dificultățile semnalate de organizația paneuropeană nu sunt cauzate neapărat de lipsa de mijloace financiare, deoarece Grecia beneficiază de fonduri europene pentru a primi migranți, ci mai degrabă de lipsa de organizare și de coordonare între diferitele servicii implicate în îngrijirea refugiaților.