Lansarea Anului Darwin în România, ieri, la Muzeul de Istorie al Bucureştiului, a creat controverse privind scoaterea şi reintroducerea teoriei evoluţioniste în programa şcolară. Anul Darwin, care marchează 200 de ani de la naşterea lui Charles Darwin şi 150 de ani de la publicarea cărţii „Despre originea speciilor”, a fost lansat pe 12 februarie, ziua de naştere a omului de ştiinţă, printr-o conferinţă la care au participat: Remus Cernea şi Mihai Buciuman, de la Asociaţia Umanistă Română, redactorul-şef al revistei National Geographic, Cristian Lascu, şi Diana Ion, muzeograf la Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”. Remus Cernea a anunţat că cele trei instituţii vor desfăşura în parteneriat o serie de evenimente pentru celebrarea Anului Darwin, începînd cu lansarea, tot începînd de ieri, a site-ului dedicat acestei manifestări, www.evolutionism.ro. De asemenea, pe 1 martie, va fi lansat online un concurs pentru elevi şi studenţi pe teme de evoluţionism. Tinerii care vor să participe trebuie să răspundă la întrebări şi să realizeze eseuri sau scurte filme pe această temă, a mai anunţat Cernea. Invitaţii au discutat şi despre decizia din 2007 a Ministerului Educaţiei de a scoate din programa şcolară teoria evoluţionistă, studiată ca temă distinctă pînă în anul şcolar 2006 - 2007, în clasa a XII-a. Cernea a declarat că România este singura ţară din Europa în care s-a întîmplat acest lucru şi că această acţiune aduce atingeri grave dreptului la informare, deoarece, pe de altă parte, creaţionismul este prezentat în şcoli ca adevăr absolut. În manualele şcolare, spune Cernea, se regăseşte o “versiune hard” a creaţionismului, potrivit căreia lumea a fost creată în şase zile, plantele au fost create în cea de-a treia zi, soarele, în a patra zi, iar femeia a fost creată din coasta bărbatului. De asemenea, manualele prezintă pasaje în care evoluţionismul este denigrat, semnalează Cernea, precizînd că asociaţia pe care o reprezintă militează pentru ca evoluţionismul să ocupe un loc central în materia şcolară privind apariţia vieţii, inclusiv a omului. Evoluţionismul nu ar fi predat ca o dogmă, spune Cernea, spre deosebire de geneză, care le este predată copiilor încă din clasa I, timp de 12 ani, ca un adevăr absolut. El a mai arătat că teoriile ştiinţifice au valoare provizorie, putînd fi oricînd ajustate, dar este importantă promovarea spiritului ştiinţific, cunoaşterii în general, în rîndul tinerilor. Recent, Ministerul Educaţiei a decis să reintroducă teoria evoluţionistă în programa şcolară, în materia de biologie de clasa a VIII-a, însă, după cum a spus Cernea, este important ca evoluţionismul să fie predat şi în liceu, pentru că altfel sînt sacrificate şase generaţii de elevi care sînt sau vor merge la liceu fără a fi studiat evoluţionismul în şcoala generală.

Un alt semnal pentru zona “epocii de piatră” în care se scaldă România din această perspectivă este şi sondajul (comandat de Agenţia pentru Strategii Guvernamentale şi realizat de Metro Media Transilvania în rîndul elevilor din clasele a VII-a - a XII-a, în decembrie 2007) prezentat de Cernea, care arată că 60% dintre respondenţi cred că religia explică apariţia universului şi a omului, în timp ce 27% au ales ca răspuns ştiinţa. De asemenea, 14% dintre participanţii la sondaj cred că omul provine din maimuţă, faţă de 73% care pun existenţa omului pe seama creaţiei divine. Un alt document prezentat a fost Rezoluţia 1580 (2007) a Consiliului Europei, care atrage atenţia asupra pericolelor reprezentate de creaţionism pentru educaţie. Parlamentul European încurajează statele membre să apere şi să promoveze cunoaşterea ştiinţifică, să se opună ferm predării creaţionismului ca teorie ştiinţifică, pe aceeaşi treaptă cu evoluţionismul, şi, în general, prezentării ideilor creaţioniste în cadrul altei discipline decît religia şi să promoveze predarea evoluţionismului ca teorie ştiinţifică fundamentală.

Cernea a semnalat, totodată, că Biserica anglicană, care acceptă evoluţionismul, sărbătoreşte Anul Darwin, iar Biserica Catolică a început să manifeste şi ea o deschidere faţă de această teorie. Remus Cernea a amintit în acest sens declaraţiile făcute, anul trecut, de papa Benedict al XVI-lea, care a spus că evoluţionismul nu intră în contradicţie cu credinţa în Dumnezeu.

Cristian Lascu a declarat şi el că, în România, “printr-un model de învăţămînt şi printr-o atitudine a instituţiilor statului, se creează o masă de ignoranţi”. “Mă tem că există o bază de masă pentru negarea evoluţionismului”, a spus Lascu, adăugînd că, la persoanele în vîrstă, această reacţie de respingere a evoluţionismului ar putea fi provocată de faptul că lor li s-a predat această teorie în paralel cu materialismul dialectic în filosofie.