● Acces oficial la energia atomică ● Operaţiunile de încărcare cu combustibil în reactorul primei centrale nucleare iraniene, construită de Rusia la Bushehr în sudul ţării, au început sâmbătă dimineaţa, a anunţat Organizaţia iraniană pentru Energie Atomică (OIEA) într-un comunicat. Operaţiunea de transferare a combustibilului nuclear către reactor a fost realizată la 21 august, în prezenţa vicepreşedintelui Ali Akbar Salehi, şeful OIEA, şi a lui Serghei Kirienko, şeful Agenţiei nucleare ruse Rosatom, care a condus construirea centralei. Această operaţiune, prima etapă de încărcare a reactorului, face oficial din centrala de la Bushehr o instalaţie nucleară. Încărcarea celor 163 de bare de combustibil în reactorul centralei, sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, urmează să dureze aproximativ două săptămâni, fiind programată să se încheie în jurul datei de 5 septembrie. Vor mai trebui apoi aproximativ două luni pentru ca reactorul să atingă 50% din puterea sa şi ca centrala de 1.000 megawaţi să poată fi racordată la reţeaua electrică la sfârşitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.

Accesul oficial al Iranului la energia atomică intervine în timp ce Republica islamică se află sub sancţiunile a şase rezoluţii ale Consiliului de Securitate al ONU, pentru programul său nuclear suspectat că ascunde obiective militare. Acest pas intervine la 35 de ani după începutul lucrărilor, lansate de Germania şi întrerupte ulterior de revoluţia islamică din 1979 şi de războiul împotriva Irakului, apoi reluate de Rusia în 1995. Pentru ca centrala de la Bushehr să nu intre sub incidenţa embargoului internaţional împotriva oricărui transfer de echipamente şi tehnologii nucleare către Iran, Rusia s-a angajat în faţa ONU să furnizeze combustibilul necesar pentru funcţionarea instalaţiei şi să-l recupereze după utilizare pentru a reduce riscul unor diseminări de plutoniu, substanţă conţinută în deşeuri. Centrala, ce va rămâne mulţi ani sub controlul comun al tehnicienilor ruşi şi iranieni,\'este total protejată de orice risc de proliferare, a dat asigurări ministrul rus al Afacerilor Externe Serghei Lavrov. Dacă SUA, de pildă, au spus că reactorul de la Bushehr nu comportă un risc de proliferare nucleară, Ministerul israelian al Afacerilor Externe susţine că „o ţară care încalcă atât de flagrant rezoluţiile ONU, deciziile AIEA şi angajamentele asumate prin Tratatul de Neproliferare nu trebuie să se bucure de roadele utilizării energiei nucleare” Israelul a cerut totodată mai multă presiune internaţională pentru a obliga Iranul să înceteze îmbogăţirea uraniului.

● O ripostă planetară ● Preşedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, a prezentat duminică prima dronă bombardier, numită Karrar, ce poate transporta diferite tipuri de bombe, a anunţat televiziunea de stat, care nu a precizat raza sa de acţiune. Potrivit televiziunii, care a prezentat imagini ale dronei, Karrar are un motor turbo şi este prezentată ca primul avion fără pilot transportator de bombe produs de Iran, ce poate parcurge distanţe lungi cu mare viteză. Karrar a fost prezentată la două zile după testul reuşit cu racheta sol-sol Qiam, care are noi aspecte tehnice. Iranul urmează să inaugureze în curând două linii de producţie a vedetelor rapide Seraj şi Zolfagar, echipate cu lansatoare de rachete.

Iranul a aunţat în ultimele luni dezvoltarea de noi armamente, îndeosebi sisteme de rachete, drone, vase rapide şi submarine. Preşedintele iranian Mahmud Ahmadinejad a promis o ripostă la scară planetară în eventualitatea unui atac asupra ţării sale, într-un interviu acordat pentru ediţia de sâmbătă a cotidianului „Al-Sharq” din Qatar. „Opţiunile noastre nu vor cunoaşte limite. Ele privesc planeta întreagă”, a afirmat preşedintele iranian, răspunzând unei întrebări legate de o eventuală reacţie a Teheranului la un posibil atac. Acesta a reafirmat că sancţiunile nu au efect asupra Iranului, pentru că ţara are „o economie solidă şi relaţii cu lumea întreagă”. În ceea ce priveşte programul nuclear iranian, Ahmadinejad a pledat în favoarea relansării iniţiativei Braziliei şi a Turciei, privind un schimb de uraniu îmbogăţit.