Scandalurile iscate pe piaţa alimentară din România, dar şi pe cea internaţională, se ţin lanţ. După cel al cărnii de cal (carnea de cal fiind etichetată drept carne de vită, de exemplu), al fructelor şi legumelor (care aveau în compoziţie o cantitate mult prea mare de pesticide), al macroului (cu paraziţi intestinali), urmează un altul: al laptelui. Ce are laptele în compoziţie? Veterinarii suspicionează o depăşire a limitelor admise pentru aflatoxină (care poate avea efect cancerigen).

Probele de lapte de la trei ferme şi două unităţi de prelucrare prezintă suspiciunea depăşirii limitelor admise pentru aflatoxină, în urma efectuării analizelor în cadrul laboratoarelor din reţeaua sanitar-veterinară, informează Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). În perioada 7-8 martie, au fost efectuate controale tematice la nivel naţional în domeniile producţiei, colectării, procesării şi comercializării laptelui crud. Cu ocazia controalelor, au fost verificate unităţile din sectorul laptelui şi au fost prelevate 1.076 de probe de lapte crud şi lapte pasteurizat, destinat comercializării directe către consumatorul final, precum şi probe de lapte destinat procesării ulterioare, în vederea obţinerii produselor lactate, potrivit ANSVSA. Toate probele au fost trimise în vederea efectuării analizelor în cadrul laboratoarelor acreditate pentru determinarea conţinutului în aflatoxina M1 din lapte, arată ANSVSA. „Conform datelor centralizate, au fost analizate, până la acest moment, 543 de probe. La cinci dintre ele există suspiciunea depăşirii limitelor admise pentru aflatoxină şi, conform procedurilor, au fost transmise probele către Laboratorul Naţional de Referinţă din cadrul Institutului de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară pentru confirmare. Probele în care se suspicionează depăşiri ale limitelor admise pentru aflatoxina M1 provin de la trei ferme de vaci de lapte şi de la două unităţi de prelucrare a laptelui”, se precizează în comunicat. Loturile de lapte suspicionate sunt sechestrate până la sosirea buletinelor de analiză de confirmare, urmând, după caz, să fie iniţiată alerta prin Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (SRAAF), iar loturile respective să fie distruse în cazul unor buletine pozitive sau să se ridice sechestrul, fiind declarate libere pentru comercializare, în cazul buletinelor negative. Preşedintele ANSVSA, Mihai Ţurcanu, a declarat că buletinele de analiză de confirmare ar urma să parvină în cel mult două zile.

ANSVSA mai precizează, referitor la loturile de lapte provenite din Ungaria (pentru că au existat reclamaţii şi în acest sens), care erau suspicionate a avea limite depăşite pentru aflatoxina M1, că determinările de laborator au arătat că laptele din loturile incriminate nu prezenta depăşiri ale limitelor admise, fapt pentru care laptele respectiv poate fi comercializat. „Sunt probleme nu numai în România, în toată Europa, important e să continuăm controalele. (...) Nu toate standardele se respectă şi cred că e un lucru foarte important, fiecare om, fie că e român, fie că e britanic sau francez are dreptul când se duce şi cumpără un produs din supermarket sau dintr-un alt magazin să ştie că ceea ce cumpără e sănătos. Din punctul acesta de vedere, şi ANSVA şi Ministerul Agriculturii au tot sprijinul meu să ia măsuri cât mai radicale”, a precizat Victor Ponta, ieri, la Parlament.