MARE PREA CALDĂ ŞI PEŞTI MORŢI? EXPLICAŢIA SPECIALIŞTILOR. În ultima perioadă, zona costieră românească a fost supusă unor procese fizice, chimice şi biologice de excepţie legate în mare măsură de manifestarea directă a efectelor încălzirii globale. Astfel, debitele extreme ale Dunării din ultimele luni au condus la instalarea, în dreptul litoralului românesc, a unui front de apă îndulcită, între gurile Dunării şi Constanţa şi cu o extindere spre larg de 10 - 20 km. „Caracteristica acestui front de apă a fost salinitatea extrem de redusă, chiar în extremitatea sa sudică unde concentraţia de săruri a fost situată sub jumătate din valorile medii multianuale ale perioadei. În plus, apele de origine dunăreană au antrenat spre sud vegetaţie, substanţă organică şi chiar specii de apă dulce în cantităţi notabile. Pe acest fond, temperaturile extrem de ridicate ale aerului au condus la încălzirea apelor costiere la valori rar înregistrate în apele româneşti, acestea atingând 26 - 28 grade Celsius la suprafaţă”, au explicat specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină \"Grigore Antipa\" (INCDM), în raportul privind evenimentele ecologice la litoralul românesc în perioada 24 - 30 iulie 2010. De excepţie a fost extinderea spre larg a acestor ape foarte calde pe profilul din dreptul Constanţei, temperatura înregistrând valori de 25 - 27 grade C până la adâncimi de 50 m (peste 35 km distanţă de mal). „Efectul sinergic al acestor două procese a condus la favorizarea şi intensificarea proceselor de transformare (oxidare) a excesului de substanţă organică din apele costiere, proces care presupune consum de oxigen. Prin urmare, în multe zone ale litoralului, în special în cele cu circulaţie limitată a apei, precum sudul golfului Mamaia, micile golfuri ale Constanţei, Eforie Sud şi Costineşti, s-a manifestat fenomenul de scădere accentuată a oxigenului în straturile de fund ale apelor”, au mai arătat specialiştii în raport. Organismele marine bentale (de fund) cu mobilitate redusă, surprinse de aceste ape, au fost supuse unei sufocări lente, urmate de agonie şi de mortalitate importantă ale unor specii precum guvizi, barbun, crevete, peşti plaţi etc. Peştii morţi precum şi cei în agonie, transportaţi de curenţi spre mal, au format depozite discontinue la Mamaia, Constanţa şi mai puţin în sud (Eforie, Costineşti şi 2 Mai). Printre primele specii afectate şi transportate spre mal în zonele de îmbăiere s-au aflat dragonul şi scorpia de mare, două specii cunoscute ca periculoase prin înţepăturile lor veninoase.

TURIŞTI CURIOŞI ADMONESTAŢI CU... ÎNŢEPĂTURI. Specialiştii INCDM explică în raport fenomenul de isterie în masă care s-a format în urma cazurilor de turişti înţepaţi de cele două specii şi care, în urma experienţelor, au ajuns la spital. „Turiştii curioşi, care au încercat şi reuşit să prindă manual peştii din aceste specii au suferit înţepături care s-au dovedit extrem de dureroase. Astfel de cazuri de înţepare nu sunt o noutate, ele au fost înregistrate şi în anii anteriori, fără a produce decese”. Mai comentăm?

CONCLUZIE. Cercetătorii subliniază că procesele de îndulcire şi de încălzire a apelor costiere s-au manifestat şi în alţi ani (2005, 2006, 2008), dar niciodată nu au acţionat simultan la o asemenea scară extinsă.