UNDE E DIALOGUL? „Măi, vor chiar nu aveţi ce să faceţi?” - aşa descrie situaţia curentă din România „o personalitate străină din cercul finanţelor”, a spus ieri guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu. „Aşa judecă lumea, şi nu trebuie uitat că lumea este formată din pieţe de unde ţara noastră ia sume importante ca să-şi finanţeze deficitul bugetar, ca să plătească salarii şi pensii. Deci, aici nu e vorba de o joacă a BNR şi de o interferenţă. Este vorba de a transmite semnale foarte clare că ţara trebuie să meargă înainte, că instituţiile trebuie să-şi facă datoria. Este un mesaj pe care îl repetăm”, a declarat Isărescu, precizând că BNR îşi face datoria şi dă 80% din profit la Finanţe.

„POLITICIENII TREBUIE SĂ SE AŞEZE LA MASĂ ŞI SĂ GĂSEASCĂ SOLUŢII, NU SĂ INTERPRETEZE CURSUL”

„Trebuie să spunem societăţii româneşti realitatea - depindem de pieţele internaţionale, care te penalizează dramatic. Deocamdată se vede pe curs. Se va vedea şi pe costurile de finanţare, inevitabil. Este greu să discerni cât vine din plan internaţional, din locaţie geografică, din imagine şi cât vine din ce se întâmplă pe plan intern”, a spus guvernatorul, subliniind că dialogul ar trebui să domine viaţa politică, în perioada următoare. „Politicienii asta dezvoltă, nu? Arta dialogului, asta e meseria lor. Cine nu ştie să dialogheze poate să plece şi să nu ne scoată pe noi din casă. Politicienii trebuie să discute, să se aşeze la masă şi să găsească soluţii, nu să interpreteze cursul, că se duce în sus din cauza lui cutare sau lui cutare. Cursul este, cum am mai spus, o primă faţă”, a comentat Mugur Isărescu.

GOL DE FINANŢARE În opinia guvernatorului, deprecierea leului din ultima perioadă a fost rezonabilă, dacă luăm în calcul tensiunile politice. „Leul a fost rezonabil. A fost săracu’, cum n-a fost? A pierdut 2 - 4%, la câte trăsnăi s-au spus pe aici. Noi credem însă că fundamentele economice nu sunt deteriorate. Doi, trei ani am avut o inflaţie mai mare decât în UE. În 2012, diferenţialul de inflaţie între noi şi restul lumii a fost în avantajul nostru; asta ar fi trebuit să ajute leul”, a explicat Isărescu. El a recunoscut însă că România, spre deosebire de Polonia şi chiar de Ungaria, are un deficit de cont curent mare, „care chiar dacă nu mai este de 14% din PIB, ci de 4-5% din PIB, trebuie finanţat”.

„LEUL A FOST REZONABIL SĂRACU’, LA CÂTE TRĂSNĂI S-AU SPUS PE AICI”

Guvernatorul a explicat că, atunci când deficitul nu este finanţat şi când nu există capacitate instituţională şi naţională de a atrage fonduri comunitare (aşa cum s-a construit şi programul cu FMI şi proiecţia de creştere economică), se ajunge la „un gol de finanţare, care devine fundamental”: „Dacă luăm în calcul productivitatea şi salariile, evoluţia inflaţiei şi situaţia rezervelor, vedem că nu există motive de depreciere masivă a leului. Cursul a început să fie influenţat cu precădere de altceva - factori externi, tensiuni interne, incertitudini şi aşa mai departe. Deci, de la punctul X, necunoscut de dumneavoastră şi de mine, până la punctul actual, v-am spus că este vorba de 2 - 4 procente. Sunt extrem de rezonabile faţă de maniera în care ne-am comportat”.

INFLAŢIE DE IMPORT Ieri, în prima parte a sesiunii interbancare, leul s-a apreciat puternic, ca urmare a intervenţiei BNR, potrivit dealerilor, astfel că referinţa a coborât cu 7,41 bani, la 4,5740 lei/euro, după ce vineri atinsese un nou record negativ. Pentru dolar, paritatea oficială a coborât de la 3,7972 la 3,6997 unităţi; pentru francul elveţian, cursul a scăzut de la 3,8695 la 3,8077 unităţi. Chiar şi aşa, leul rămâne „special” în regiune, având o evoluţie complet opusă faţă de vecini. Potrivit şefului băncii centrale, decuplarea leului de trendul regional a început în aprilie - mai: „Este vorba de legătura mai puternică pe care România o are, fizic şi psihic, cu zona Balcanilor şi cu criza din Grecia. Pe partea fizică, au fost ieşiri de capital de aici; psihic, viziunea investitorilor faţă de România, de sistemul bancar şi de curs a fost mai nefavorabilă, mai pesimistă”.

„S-A ÎNCETĂŢENIT IDEEA CĂ BANII COMUNITARI NU VIN. ESTE UN DEFETISM EXTREM DE PERICULOS”

Isărescu mai atrage atenţia că presiunea dinspre Europa urmează să crească: „Vin creşteri ale preţurilor principalelor produse agricole - grâu şi porumb. Mai devreme sau mai târziu se vor reflecta şi în România, pentru că suntem o economie deschisă. Pentru a atenua scumpirile (ele nu pot fi ocolite), e nevoie de politici economice inteligente, care nu pot fi concepute în timpul războiului actual de guerillă. Impactul inflaţionist al preţurilor va fi potenţat de scăderea leului, dat fiind că pieţele respective sunt cotate, de obicei, în dolari”.

PRIORITĂŢI Nu în ultimul rând, şeful BNR a atras atenţia asupra faptului că în România „s-a încetăţenit ideea că banii comunitari nu vin”, ceea ce este „inacceptabil”, în condiţiile în care ţara noastră nu economiseşte suficient pentru a compensa reducerea fluxurilor externe de capital privat: „S-a instalat un defetism extrem de periculos. Se pune sub semnul întrebării întreaga strategie de dezvoltare a ţării. Prioritatea atragerii fondurilor europene nu s-a simţit deloc”. Potrivit guvernatorului, intensificarea eforturilor de atragere a fondurilor europene, după cum ne-am angajat în faţa UE, FMI şi Băncii Mondiale, este esenţială pentru contracararea aversiunii faţă de risc a investitorilor străini şi pentru consolidarea ratei scăzute a inflaţiei.