Semnificaţiile zilei de 9 mai au fost marcate, ieri, atât la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), cât şi la Muzeul de Arheologie „Callatis” din Mangalia, prin lecţii deschise, adresate elevilor. La MINAC, simpozionul dedicat cuceririi Independenţei de Stat a României - 9 mai 1877 -, Zilei victoriei împotriva fascismului - 9 mai 1945 şi Zilei Europei Unite - 9 mai 1950 - a fost pretextul unei pledoarii pentru cunoaşterea istoriei, în primul rând a celei naţionale, pentru respectarea valorilor şi identificarea modelelor demne de urmat. Pe lângă punerea în evidenţă a semnificaţiei celor trei momente istorice, discursurile susţinute de gazda manifestării, muzeograful dr. Lavinia Gheorghe şi de prof. univ. dr. Ion Bitoleanu s-au concentrat în jurul conceptului de erou din perspectivă istorică - curajul soldaţilor care şi-au dat viaţa pentru înfăptuirea Independenţei sau jertfele din cel de-al Doilea Război Mondial -, potrivit temei simpozionului, dar şi din punct de vedere al eroului cotidian, model moral şi de comportament. „Credeţi că puteţi să înfăptuim fapte de eroism şi în timp de pace? Da sau nu?”, i-a întrebat profesorul Ion Bitoleanu pe elevii prezenţi în sală. „Dacă învăţăm bine şi vrem să devenim medici, ingineri, muncitori, nu înseamnă că ne slujim ţara. Acest lucru înseamnă patriotism şi eroism cotidian”, a spus Ion Bitoleanu, amintind că printre studenţii săi de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân” s-a numărat şi primarul Constanţei, Radu Mazăre. „Iată, de aceea mă mândresc acum că am pregătit oameni de nădejde, care să fie eroi ai patriei noastre”, a conchis prof. Ion Bitoleanu.

EROI ŞI ANTI-MODELE „În general, termenul de erou implică o personalitate care nu mai este în viaţă. Vreau să vă spun că, pentru mine cel puţin, eroii sunt cei care au făcut ceva în timp, care s-au distins prin ceva şi care sunt recunoscuţi pe plan mondial”, a spus şi dr. Lavinia Gheorghe. Aceasta a vorbit despre eroi precum Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Ion Ţiriac, despre elevii olimpici constănţeni, dând şi exemple de anti-modele: Monica Columbeanu sau Oana Zăvoranu.

Alături de cei doi „seniori” menţionaţi mai sus au susţinut comunicări şi elevele Cristina Donea - clasa a IX-a B, de la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu” şi Mihaela Carp - clasa a VII-a C, Şcoala generală nr. 1 Valu lui Traian. Replica de final i-a aparţinut Laviniei Gheorghe: „Înainte de a fi membri ai Uniunii Europene (UE), nu uitaţi că, înainte de toate, suntem români şi că, aşa mici cum suntem în UE, le aducem materie cenuşie mai mult decât au ei toţi la un loc”. De asemenea, muzeograful MINAC a accentuat importanţa momentului naţional 9 mai 1877, amintit, de asemenea, de revenirea Dobrogei în graniţele statului român, în 1878.

MANGALIA La Muzeul de Arheologie „Callatis”, lecţia de istorie cu titlul „9 Mai - Ziua Independenţei de Stat a României şi Ziua Europei” a fost dedicată elevilor de la Şcoala nr. 5 „Gala Galaction”, fiind organizată cu sprijinul Primăriei Municipiului Mangalia. Despre Ziua Independenţei de Stat a României şi despre Ziua Europei le-au vorbit elevilor cercetătorul ştiinţific dr. Sorin Marcel Colesniuc şi muzeograful Liliana Bădin.

Prezent la manifestările organizate de Garnizoana Mangalia, la Monumentul Eroilor din centrul oraşului, primarul Mihai Claudiu Tusac le-a transmis participanţilor la lecţia deschisă de la muzeul callatian: „Sunt bucuros că specialiştii muzeului au organizat, şi de această dată, o activitate menită să reamintească tinerei generaţii frumoasele pagini din cartea istoriei noastre naţionale. Este o zi foarte importantă din istoria modernă a României şi o zi la fel de importantă pentru istoria contemporană a Europei. Ori de câte ori programul mi-a permis, am fost prezent la manifestările culturale de la muzeu. Îi felicit pe cei care s-au implicat în organizarea acestei activităţi şi îi asigur de tot sprijinul meu şi pe viitor”.

În cea de-a doua parte a activităţii, au fost proiectate filmuleţe, iar muzeograful Liliana Bădin a descris vitejia militarilor români din timpul Războiului de independenţă, desfăşurat între anii 1877-1878. De asemenea, aceasta a reamintit legendele ostaşilor români, care s-au evidenţiat în timpul luptelor de la Griviţa, Rahova, Plevna şi Smârdan.