Măsurile impuse reţelei de medicină legală prin descentralizare de către Ministerul Sănătăţii (MS) sunt ilegale şi vor genera întârzieri chiar şi de două luni în plata salariilor, iar reducerile de personal vor cauza întârzieri în actele de justiţie, a declarat şeful Institutului de Medicină Legală Iaşi, prof. univ. dr. Vasile Astărăstoae. “Toate măsurile impuse recent reţelei de medicină legală, implicit întregului sistem sanitar, atestă odată în plus faptul că ele sunt luate din birou, de oameni care nu au nicio legătură cu realitatea şi numai ca să dea bine la raportare. Medicina legală este un sector vitregit, lucrând de ani de zile sub efectiv. Deşi la INML Iaşi ar fi nevoie de 90 de persoane, ni s-a redus numărul de posturi cu 11, astfel că, de la 54, rămânem cu 43. Rezultatul? Efect negativ asupra calităţii activităţii de medicină legală şi creşterea întârzierilor în întocmirea actelor de justiţie”, a explicat profesorul Astărăstoae. Totodată, prin descentralizare, medicii legişti din spitale trec în subordinea institutelor de medicină legală, iar salariile lor trebuie plătite de către acestea din urmă. “Pentru Institutul de Medicină Legală Iaşi, salariile trebuiau plătite de o săptămână, dar ele nu au venit încă. Mai mult, mâine ar trebui să plătim legiştii din spitale, dar noi nu am primit niciun ban în plus, după cum am spus, nici măcar pe ai noştri. S-ar putea ca salariile legiştilor din spitale să fie plătite cu întârziere chiar şi de două luni”, a mai spus şeful intituţiei. Şi Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” din Bucureşti trebuie să reducă schema de personal cu 16,5 posturi. Lipsa medicilor legişti este tot mai “dramatică”, în multe judeţe fiind sub unu la suta de mii de locuitori, cât ar fi “minimum minimorum”, iar în altele câte doi pentru un judeţ, în condiţiile în care, anual, sunt cerute peste 20.000 de autopsii, arată raportul reţelei de medicină legală. Mai mult, în cele 53 de unităţi medico-legale din România sunt 993 de angajaţi, în scădere faţă de anii precedenţi, din care 186 de medici legişti, 48 de legişti cadre universitare, 30 de alte specialităţi, 92 alt personal superior, restul fiind personal mediu, alte tipuri de personal şi cel administrativ.