Deficitul de personal din sistemul sanitar românesc îşi pune serios amprenta asupra unor specialităţi. Medicii, răsplătiţi încă de la rezidenţiat cu lefuri de mizerie, refuză să mai stea în ţară. Au tot sperat că, la un moment dat, munca depusă, de multe ori până la epuizare, va fi recompensată măcar cu media unui salariu câştigat de colegi din ţările UE. Nici pomeneală de aşa ceva, motiv pentru care exodul medicilor este tot mai îngrijorător. Semnale au tot venit din partea Colegiului Medicilor din România, însă, deocamdată, fără efect. Aşa se face că apar consecinţele, care sunt tot mai simţite, fie de medici, care trebuie să profeseze până la „refuz”, din punct de vedere fizic, dar şi psihic şi, evident, de către pacienţi. În ciuda eforturilor unor autorităţi locale de a oferi, în limita posibilităţilor, unele facilităţi medicilor, specialiştii văd un viitor mai bun peste hotare, precizând că nevoile, în actuala societate, sunt mult mai numeroase. Consiliul Judeţean Constanţa (CJC) - care are în grijă Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU), din punct de vedere administrativ, odată cu noile prevederi legale din Sănătate - le-a oferit medicilor, pe diferite specialităţi, locuinţe, în cazul în care nu sunt din Constanţa. Nu toţi, însă, s-au mulţumit doar cu atât. Aşa că au preferat job-ul peste graniţele ţării. Un exemplu în acest sens îl constituie specialitatea neurochirurgie, SCJU având un deficit de personal important în singura Clinică din Dobrogea. „Vrem să întărim echipa, facem eforturi, sunt scoase posturi la concurs, însă nimeni nu vine să se angajeze”, a declarat şeful Clinicii, dr. Bogdan Davidescu. Patologia în Neurochirurgie este una extrem de vastă, aşa că şi consumul şi încărcătura medicilor sunt uriaşe, spune şeful Clinicii. Dr. Davidescu a explicat că dotarea Clinicii este similară multor clinici din ţară, blocul operator fiind nou. Degeaba, dacă numărul specialiştilor este redus. „Neurochirurgia este o specialitate extrem de grea”, subliniază medicul şef. Dacă greşeşti un milimetru în timpul intervenţiei chirurgicale, există marele risc ca bolnavii să se aleagă cu un deficit neuromotor, şi nu numai. Tocmai din acest motiv mulţi medici fug de această specialitate”, explică şeful Clinicii.

ÎN ROMÂNIA, DACĂ SUNT 200-300 DE MEDICI NEUROCHIRURGI... CLINICA DIN CONSTANŢA ARE DOAR ŞASE MEDICI, ÎNTR-UN SINGUR AN EFECTUÂNDU-SE PÂNĂ LA O MIE DE INTERVENŢII.

La SCJU se tratează nu doar pacienţii din Constanţa, ci şi din Tulcea, Ialomiţa, sau alte judeţe limitrofe, astfel că, în permanenţă, spune medicul, Clinica este plină, ceea ce presupune şi o „exploatare” a personalului existent. „Am tot încercat să aducem specialişti, însă rezultatele nu au fost pe măsura aşteptărilor. Au stat câteva luni, după care au plecat. Am avut un specialist tânăr, de 37 de ani, care a stat câteva luni, iar când a văzut că abia a luat 2.000 de lei salariu pe o lună, a plecat. S-a dus în Dubai”, a adăugat dr. Davidescu, vorbind despre un medic ce primise cazare de la autorităţi. Pentru ca activitatea să se desfăşoare, cât de cât, fără dificultate, Clinica din Constanţa ar avea nevoie de încă cel puţin 2-3 specialişti. „Neurochirurgia este o specialitate deosebită. La noi în gardă nu se doarme. Iar garda presupune lucrul de dimineaţă până a doua zi, tot de dimineaţă, când medicul, însă, nu pleacă acasă. El rămâne la program normal până la ora 14.00 (!?)”, explică şeful Clinicii. Or, dacă există deficit, medicii sunt forţaţi să acopere deficitul. Cum? Prin efectuarea gărzilor în număr mai mare. „Este imposibil să mai dai randament. Nu se poate fizic, nu ai cum”, a spus dr. Davidescu.

O SPERANŢĂ... TENTAŢIA ZONEI GEOGRAFICE Medicii constănţeni direct implicaţi în rezolvarea problemei deficitului de personal poartă discuţii cu colegi din ţară, astfel încât tinerii să fie îndrumaţi şi către Constanţa. „Singura tentaţie ar putea fi cea geografică”, spune şeful Clinicii. El este indignat că neurochirurgii, în ciuda specialităţii extrem de dificile, au venituri asemănătoare cu cele ale colegilor ce profesează în specialităţi „mai simple”, exemplificând igiena sau BFT.

SPERANŢE, PROIECTE Managerul SCJU, dr. Dan Căpăţână, îşi pune mari speranţe în proiectul ce face referire la plata în funcţie de performanţă. „O să căutăm, în perioada următoare, „să racolăm” şi alţi medici pentru neurochirurgie”, spune managerul. „Noi suntem dispuşi să-i trimitem pe specialişti la cursuri în străinătate. Apoi vom aduce şi dotările necesare. Dar trebuie să avem resursa umană. Vreau ca şi societatea civilă să ne sprijine ca ceea ce înseamnă performanţă în medicină să fie bine plătită. Nu cerem nimic anormal. Salariile sunt jenante. Pentru un medic neurochirurg, cel puţin”, spune managerul, care a subliniat că deficitul de personal este un semnal de alarmă foarte serios pe care îl trage din nou. Managerul vrea ca autorităţile să-şi îndrepte atenţia mai mult către SCJU Constanţa, mai ales că unitatea a fost bine apreciată de oficiali NATO, existând un protocol de colaborare. „Nu ştim câte spitale din lume au un asemenea protocol”, adaugă dr. Căpăţână.

„Ceea ce putem oferi noi, aici, la nivel de spital, se compară cu ce se oferă în toate serviciile de neurochirurgie din ţară, mai puţin patologia vasculară cerebrală, anevrismele cerebrale. Este un vas malformat care necesită un anumit tip de intervenţie chirurgicală. Acest lucru nu se face aici, deocamdată”, spune dr. Davidescu. Dar restul patologiilor, hematoame, malformaţii, de toate tipurile, se pot face. „Patologii tumorale, toate se pot rezolva, restul hematoamelor, cele traumatice. Patologia medulară care incumbă patologie traumatică şi cea de alte tipuri, tumorală, degenerativă, toate se pot rezolva aici. De la herniile de disc, hernia de disc lombară este prima patologie ca frecvenţă în toate secţiile de neurochirurgie din lume. Şi hernia de disc cervical o facem de mult, dar nu prea ştie lumea”, spune medicul şef.