Proiectul de lege propus de către USL prin care Curtea Constituţională Română (CCR) nu se mai pronunţă pe hotărârile Parlamentului a fost adoptat, ieri, de Camera Deputaţilor, cu 169 de voturi pentru, 1 împotrivă şi 16 abţineri, fără voturile PDL. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, iar Senatul este for decizional. Vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Florin Iordache, a explicat, săptămâna trecută, că CCR are „un rol bine definit”, legile putând fi în continuare atacate la Curtea Constituţională. „Este vorba numai de hotărârile pe care le ia Parlamentul. Deci, noi considerăm că o hotărâre pe care a luat-o Parlamentul nu trebuie să mai fie supralegalizată de către CCR”, a precizat Iordache. Deputatul a relatat că nu trebuie ca lucrurile să se confunde în privinţa avizelor pe care le dă CCR. „Ceea ce am modificat noi astăzi este foarte clar. Hotărârile pe care le ia Parlamentul, aceaste hotărâri nu mai pot fi cenzurate de CCR. Sunt două lucruri total diferite”, a explicat Iordache.

LEGE În luna mai, deputatul PNL Cornel Pieptea şi senatorul PSD Georgică Severin au depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege care elimină din categoria actelor normative asupra cărora Curtea Constituţională se pronunţă hotărârile Camerei Deputaţilor, ale Senatului şi ale plenului reunit al Legislativului. În urma acestei modificări, Curtea Constituţională se va pronunţa, în ce priveşte Parlamentul, doar asupra constituţionalităţii regulamentelor celor două camere, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau cel puţin 25 de senatori. În expunerea de motive a proiectului de lege, cei doi iniţiatori arată că, prin decizia ca CCR să se pronunţe asupra constituţionalităţii hotărârilor plenului Camerei Deputaţilor, ale plenului Senatului şi asupra hotărârilor plenului Legislativului, se încarcă în mod excesiv activitatea Curţii, ceea ce dăunează bunului mers al activităţii acesteia şi a exercitării rolului de arbitru instituţional, rol asumat nu de puţine ori în contextul constituţional românesc.