Guvernul R. Moldova a adoptat, ieri, controversatul proiect al legii antidiscriminare, care se va numi Legea cu privire la asigurarea egalităţii, care a provocat, deja, reacţii negative atât din partea unor reprezentanţi ai Bisericii şi ai unor organizaţii religioase, cât şi a organizaţiilor neguvernamentale de protecţie a drepturilor omului. Legea prevede egalitatea tuturor cetăţenilor R. Moldova, ceea ce îi nemulţumeşte pe clerici, care consideră că, astfel, minorităţile religioase şi cele sexuale, în special, vor obţine prea multe drepturi. Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, a declarat că se va opune adoptării acestei legi, lansând apeluri către deputaţi. Totodată, el a anunţat că îşi va aduce susţinătorii la proteste, astăzi, în faţa Parlamentului. În acelaşi timp, societatea civilă acuză autorităţile că nu au ţinut cont de recomandările sale. Legea nu permite căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex, precum şi adopţiile. Sintagma ”orientare sexuală”, ca motiv pentru discriminare, a rămas doar în articolul referitor la discriminarea la locul de muncă. Guvernul a elaborat, încă din februarie 2011, proiectul Legii antidiscriminare, dar ulterior a fost retras din Parlament, în urma mai multor critici, inclusiv din partea unor reprezentanţi ai alianţei de guvernare. Ulterior a fost elaborat un alt proiect, care a fost modificat din nou, în urma presiunilor din partea societăţii. Premierul Vlad Filat a declarat ieri că proiectul respectiv de lege, precum şi cel de reformare a Centrului anticorupţie, votat în cadrul aceleiaşi şedinţe, reprezintă ultimele restanţe ale R. Moldova în dialogul cu UE pentru realizarea primei faze a planului de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize.

Numărul mare al reclamaţiilor privind cazurile de tortură este îngrijorător în R. Moldova, declară şeful delegaţiei UE la Chişinău, ambasadorul Dirk Schuebel. Oficialul european a făcut aceste afirmaţii în deschiderea unei conferinţe privind combaterea actelor de tortură, organizată de filiala din R. Moldova a Centrului Internaţional de Reabilitare a Victimelor Torturii, organizată ieri, la Chişinău. Folosirea violenţei şi a torturii în R. Moldova este una dintre temele cele mai sensibile în dialogul dintre UE şi Chişinău, consideră Dirk Schuebel. În opinia sa, acest aspect este unul dintre cei mai corecţi indicatori privind nivelul de democratizare al unei ţări. Îngrijorarea europenilor este legată şi de dezinteresul faţă de condamnarea actelor de tortură de la 7 aprilie. 958 de plângeri privind acte de tortură şi maltratare de către autorităţi au fost înregistrate în anul 2011, în R. Moldova, stat care deţine un nedorit record european din acest punct de vedere. Dintre acestea, 587 au fost catalogate în justiţie ca abuz de putere şi nu cazuri de tortură sau maltratare.