Legea avocaţilor a fost retrimisă marţi la Comisia Juridică pentru trei săptămâni, la propunerea Partidului Naţional Liberal (PNL), după ce vineri a fost criticată de ambasadorul SUA la București, Hans Klemm.

Propunerea de retrimitere la comisia raportoare a fost făcută în plenul Camerei Deputaţilor de reprezentantul PNL Victor Paul Dobre şi aprobată de majoritatea parlamentară.

Deputatul UMDR Mate Andras a criticat demersul de retrimitere a legii la comisie.

"Au apărut în spaţiul public o serie de informaţii incorecte în legătură cu legea avocaturii, pentru asta probabil se cere retrimiterea la comisie. Poate reuşesc să vă conving, în ciuda sarcinilor de partid date de anumiţi avocaţi care consideră că statul de drept constă în posibilitatea organelor de cercetare penală să intercepteze convorbirea telefonică dintre avocat şi client, adică acel procuror să ştie strategia de apărare pentru acel inculpat sau suspect. Mă întreb ce se va întâmpla dacă CEDO va condamna din nou România pe motiv că acea persoană, chiar dacă ar fi condamnată, nu are posibilitatea la un proces echitabil, pentru că partea adversă, procurorul, va şti care e strategia de apărare", a susţinut deputatul Mate Andras.

El a mai spus că şi în legislaţia germană sunt prevăzute onorarii minimale.

"O altă cerere a fost să nu existe onorarii minime. V-aş ruga să vă uitaţi în legislaţia germană. Există onorarii minime. Aceste modificări au fost adoptate de Congresul avocaţilor, dar dacă vrem să facem un stat unde delaţiunea şi dreptul la apărare nu este respectat putem retrimite. Consecinţa este condamnarea României la CEDO şi mă întreb acum retoric, oare care ambasador îşi mai permite să spună Parlamentului României ce lege trebuie adoptată şi cum. Eu nu ştiu ca vreun ambasador al României să fi intervenit în actul legislativ şi să spună undeva ce act trebuie adoptat şi cum", a mai spus deputatul UDMR.

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat, luni, că PNL va cere retrimirerea legii avocaţilor la comisia raportoare, afirmând că se impune eliminarea prevederilor care vizează imunitatea avocaţilor.

De asemenea, Consiliul Concurenţei a recomandat Parlamentului eliminarea onorariilor minime din legea avocaturii, adoptată recent de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, susţinând că ar reprezenta ''un regres'' şi că cel dezavantajat va fi consumatorul.

În opinia SUA, legea care oferă superimunitate avocaților nu ajută lupta împotriva corupției, a declarat, vineri, ambasadorul SUA, Hans Klemm, după întâlnirea pe care a avut-o cu șeful Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

Modificările aduse legii avocaturii au fost adoptate de Comisia juridică a Camerei Deputaților în unanimitate, deputații - inclusiv cei liberali - afirmând că legea oferă noi garanţii în ceea ce priveşte secretul informaţiilor client - avocat, prevederi criticate dur de către Guvern.

Astfel, potrivit noii forme a articolul 35, ''decanul baroului local sau reprezentantul acestuia participă în mod obligatoriu la efectuarea percheziției desfășurate la sediul profesional al avocatului. Sunt exceptate de la măsura ridicării de înscrisuri și de la măsura confiscării: înscrisurile care conțin comunicări între avocat și clientul său; înscrisurile care conțin consemnări efectuate de către avocat cu privire la aspecte referitoare la apărarea unui client; înscrisurile, suporturile de sunet, imagine și date încredințate de către un client al său în vederea exercitării apărării. Exceptările prevăzute la alin. (12) nu se aplică în situația în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că avocatul a comis infracțiuni în exercitarea activităților specifice profesiei''.

''Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei

infracţiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin.(2) C.pr.pen. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a

dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea, de îndată, a avocatului'', arată versiunea discutată de Comisia juridică din Camera Deputaților.

Aceste prevederi au fost criticate de Guvern și DNA pe motiv că se creează o formă de imunitate pentru avocați și se asigură ''un statut de impunitate fără echivalent pentru orice altă profesie''.

Dezbaterile cele mai aprinse au vizat articolul legat de nedenunţarea unor fapte pe care avocatul le află în legătură cu exercitarea mandatului său.

Astfel, forma discutată de deputați a articolului 46 prevede că ''divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informații confidențiale din sfera privată a clientului său, sau care privește un secret operațional sau comercial care i-a fost încredințat în virtutea aceleiași calități sau de care a putut să ia cunoștință în timpul desfășurării activităților specifice profesiei constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani''.

''Sunt obligați să respecte secretul profesional și membrii organelor de conducere ale profesiei de avocat cu privire la aspectele de care au luat la cunoștință în virtutea exercitării prerogativelor cu care au fost investiți. Nu constituie infracțiune fapta avocatului de nedenunțare a unor infracțiuni despre care ia la cunoștință în exercitarea profesiei, cu excepția următoarelor infracțiuni: omor, ucidere din culpă sau altă infracțiune care a avut ca urmare moartea unei persoane; genocid, crimă împotriva umanităţii sau crime de război; cele prevăzute de art.32-38 din Legea nr.535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului, cu modificările și completările ulterioare. În toate cazurile, este exonerat de răspundere avocatul care previne săvârşirea infracţiunii sau consecinţele acesteia în alt mod decât denunţarea făptuitorului'', arată amendamentul Comisiei juridice.