Legea „Big Brother” ar putea ajunge la Curtea Constituţională

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Legea „Big Brother” ar putea ajunge la Curtea Constituţională

În opinia mai multor ONG-uri, legea care face referire la reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii încalcă drepturile şi libertăţile cetăţenilor, aşa cum sînt ele stabilite în Constituţia României
Eveniment 06 Februarie 2009 / 00:00 446 accesări

Reprezentanţii Asociaţiei Pro Democraţia (APD), Agenţiei de Monitorizare a Presei (AMP), Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR-CH), Centrului de Resurse Juridice (CRJ), Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrului de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS) şi Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC) solicită Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională (CC) privind limitarea drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, adusă de Legea 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii. În scrisoare se menţionează că “aplicarea prevederilor abuzive ale Legii 298/2008 îi transformă în suspecţi, fără doar şi poate, pe toţi cetăţenii care folosesc serviciile de comunicaţii şi prejudiciază drepturile şi libertăţile cetăţeneşti garantate chiar prin legea fundamentală”. Organizaţiile semnatare ale scrisorii solicită Avocatului Poporului, în calitatea sa de instituţie independentă, menită să protejeze cetăţenii de abuzuri din partea autorităţilor administraţiei publice, să ia măsuri urgente în acest caz. Totodată, în scrisoare se precizează că “Legea 298/2008 încalcă drepturile şi libertăţile cetăţenilor, aşa cum sînt ele stabilite în Constituţia României, la art. 26, alin. 2: “Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri” şi la art. 28: “Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil”. În aceste condiţii, organizaţiile semnatare subliniază faptul că Legea în cauză nu garantează neatingerea drepturilor menţionate şi nu descrie necesitatea sau proporţionalitatea restrîngerii lor, singurul caz în care o societate democratică permite o astfel de situaţie, aşa cum prevede art. 53 din Constituţia României. Precizăm că reţinerea de date de trafic şi localizare corespunzătoare serviciilor de acces la internet, poştă electronică şi telefonie prin internet se vor aplica începînd cu 15 martie 2009, conform Monitorului Oficial nr. 780, în care a fost publicată Legea 298 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii 506/2004 referitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Datele generate sau prelucrate în cadrul activităţii de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice vor fi puse la dispoziţia autorităţilor competente (MIRA, Ministerul Public, SRI şi SIE) în scopul utilizării în cadrul activităţilor de cercetare, de descoperire şi de urmărire a infracţiunilor grave. Solicitarea autorităţilor privind transmiterea de date reţinute în condiţiile noii legi se realizează numai după ce a fost începută urmărirea penală, cu autorizarea motivată a preşedintelui instanţei - căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori a judecătorului desemnat de acesta, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală - dacă sînt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau comiterea unei infracţiuni grave. Solicitarea transmiterii datelor poate fi autorizată şi de procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală ori căruia i-ar reveni această competenţă, în caz de urgenţă, prin ordonanţă motivată, urmînd ca instanţa să se pronunţe cu privire la legalitatea şi temeinicia ordonanţei anchetatorului în cel mult 48 de ore. Pînă la aceste modificări legislative, procurorii puteau cere direct de la companiile de telefonie mobilă listingul de convorbiri, fără a avea mandat de la judecător. Noile prevederi sînt considerate benefice de către judecători. Ministerul Comunicaţiilor are la dispoziţie 30 de zile pentru a elabora normele metodologice de aplicare a legii.



12