„Legea cunoscută sub numele „Big Brother” trebuie să intre în vigoare cât mai rapid întrucât este conformă cu normele privind drepturile omului”. Declaraţia îi aparţine agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie şi Tribunalul Uniunii Europene (CJUE), Răzvan Horaţiu Radu, care a declarat, vineri, că România gestionează în prezent 25 de acţiuni care privesc neîndeplinirea obligaţiei de comunicare a măsurilor naţionale de transpunere. „Dintre aceste 25 de acţiuni, 21 se află în etapa punerii în întârziere şi patru în etapa avizului motivat”, a explicat el. Potrivit lui Radu, două dintre cele patru acţiuni aflate în etapa avizului motivat vizează societatea informaţională, iar una dintre acestea se referă la legea „Big Brother”. „Noi îi spunem în termeni tehnici legea cu privire la reţinerea datelor de trafic. E obligatorie intrarea în vigoare cât mai rapidă a acelei legi, care, la momentul actual, nu încalcă niciun drept al omului şi vă spun acest lucru cu tot simţul de răspundere”, a mai spus Radu. Iniţiativa legislativă cunoscută sub numele legea „Big Brother” are la bază Directiva 2006/24/CE privind reţinerea datelor generate sau procesate în cadrul activităţii de furnizare de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii şi de modificare a Directivei 2002/58/CE, adoptată în martie 2006.

INFORMAŢII STOCATE Această lege obligă operatorii de telefonie mobilă să stocheze timp de şase luni toate apelurile şi email-urile a fost adoptată pentru prima dată de Parlament în 2008. Un an mai târziu, Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională, pe motiv că „afectează exerciţiul drepturilor sau al libertăţilor fundamentale: drept la viaţă intimă, privată şi de familie, dreptul la secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare”. Un nou proiect a fost depus, la începutul lunii noiembrie 2011, la Parlament de către ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, şi deputatul PDL Adrian Bădulescu, fost ofiţer SRI. Proiectul seamănă cu cel din 2008, dar au fost eliminate prevederile declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională. Dacă legea va fi adoptată de Parlament în cazul reţelelor de telefonie fixă şi mobilă se vor reţine timp de şase luni numărul celui care formează, numărul destinatarului, numărului celui spre care a fost redirecţionat apelul, dar şi numele acestora. În cazul serviciilor de Internet - poştă electronică şi telefonie, se va identifica utilizatorul, serviciul de telefonie folosit, numărul de telefon al apelantului şi al destinatarului, numele şi adresa abonaţilor, identitatea echipamentului folosit. Astfel, pentru toate comunicările prin telefon sau internet se vor reţine data, ora iniţierii şi încheierii comunicării, ora conectării şi deconectării de la Internet, adresa de IP, furnizorul de Internet. După şase luni toate aceste date vor trebuie distruse ireversibil.