Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) nu au nicio problemă cu legea care prevede ca datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorii serviciilor de telecomunicații, să fie păstrate timp de trei ani. Ei au respins joi, 13 octombrie, două excepții de neconstituționalitate privitoare la actul normativ care face parte din pachetul de legi cunoscut sub numele „Big Brother”. Cu alte cuvinte, furnizorii de telefonie, internet și televiziune prin cablu pot pune la dispoziția organelor de cercetare datele noastre, atunci când situația o impune. Legea a fost promulgată de președintele Klaus Iohannis în 9 octombrie 2015. Potrivit actului normativ, prelucrarea datelor de trafic va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării. Accesarea datelor se va putea face într-un cadru precis delimitat, de către instanţă sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului.

DATELE PERSONALE, INSTRUMENT DE RĂFUIALĂ POLITICĂ?

Cea mai importantă şi contestată prevedere stabileşte că, la solicitarea instanţelor de judecată sau a organelor de urmărire penală ori a instituțiilor de stat cu atribuţii în domeniul apărării şi al securităţii naţionale, furnizorii de servicii de telecomunicații pun la dispoziţia acestora, de îndată, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului şi datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecţia informaţiilor cu caracter personal. Cu alte cuvinte, dacă organele de anchetă vor să știe unde se află o persoană sau ce convorbiri telefonice a avut, pot solicita urmărirea semnalului telefonului mobil, cu acordul instanței. Chiar dacă acest lucru nu îi afectează foarte mult pe cetățenii simpli, permisiunea de monitorizare poate fi folosită pentru răzbunare politică. Nu de alta, dar sunt tot mai multe suspiciunile potrivit cărora partidele ajunse la putere se folosesc de serviciile de informații și instituțiile din Justiție pentru a-și plăti polițele către adversarii politici.