Clarificarea dobândirii cetățeniei române de către copilul născut din părinți străini sau fără cetățenie s-a aflat printre măsurile considerate benefice de participanții la dezbaterea publică privind proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiției, transmis joi presei. Potrivit sursei citate, Ministerul Justiției a găzduit joi dezbaterea publică privind proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române 21/1991, întâlnire la care au participat ministrul Tudorel Toader, reprezentanți ai Direcției de Elaborare Acte Normative, Autorității Naționale pentru Cetățenie, Ministerului Afacerilor Externe, Inspectoratului General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR - reprezentanța România), precum și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale.

Cu acest prilej a fost reiterată necesitatea actualizării cât mai urgente a cadrului de reglementare privind cetățenia pentru evitarea situațiilor de interpretare neunitară care ar putea aduce prejudicii unor categorii de persoane. "Proiectul de lege supus dezbaterii reglementează de o manieră detaliată condițiile de fond și procedurale privind dobândirea cetățeniei de către minori. Proiectul aduce clarificări în ceea ce privește dobândirea cetățeniei române de către copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie - inclusiv în cazul în care numai unul dintre părinți solicită acordarea cetățeniei române. Astfel, minorul dobândește cetățenia română la cererea părinților săi, odată cu aceștia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române. Așadar, și pentru minor devine obligatorie parcurgerea procedurii odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei române întemeiată pe prevederile articolului 8", se precizează în comunicat.

MJ arată că participanții la dezbateri au apreciat ca fiind benefice măsurile legislative cuprinse în proiect, prin care se clarifică dobândirea cetățeniei române de către copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie. În cadrul întâlnirii au existat puncte de vedere pentru introducerea în textul de lege propus Parlamentului și a posibilității obținerii cetățeniei române de către minorii născuți pe teritoriul României din părinți cetățeni străini, care nu au obținut la naștere cetățenia unui stat, fiind apatrizi, arată sursa citată. "O altă temă adusă în discuție de cei prezenți la dezbatere a fost posibilitatea reducerii la jumătate a termenelor de locuire prevăzute la articolul 8 din lege în cazul solicitanților care beneficiază de protecție subsidiară în înțelesul Legii 122/2006 privind azilul în România, astfel încât aceleași reguli să fie aplicate atât celor care au dobândit statutul de refugiat, cât și celor care beneficiază de protecție subsidiară - ambele categorii de persoane fiind beneficiari ai protecției internaționale", se menționează în comunicat.