Noua lege a învăţământului nu este pe placul constănţenilor. Faptul că în România, în ciclul preuniversitar, se vor studia toate materiile în limba maternă, cu excepţia limbii şi literaturii române, desigur, reprezintă o anomalie, în opinia constănţenilor intervievaţi. “Înţeleg dreptul fiecărei etnii de a-şi păstra identitatea, dreptul de a-şi cunoaşte limba strămoşilor şi istoria acestora este inalienabil, în opinia mea. Dar de aici până la a învăţa toate materiile în limba proprie e o distanţă mare. Limba oficială în România este, totuşi, limba română”, a spus un pensionar, care a dorit să rămână anonim.

• LEGEA DOAR CONSFINŢEŞTE O REALITATE ÎN ARDEAL • Potrivit altui pensionar, Traian Prejbeanu, în Ardeal se vorbeşte aproape numai ungureşte şi la această oră, deci legea doar finalizează un proces de maghiarizare. “Se vorbeşte aproape numai ungureşte în Ardeal, deci este legiferată o realitate din teren. Ceea ce reprezintă o problemă. Suntem în România, ar trebui ca toţi cetăţenii să vorbească româneşte. În şcolile de stat, materiile ar trebui să fie predate în limba română. Cei care vor să înveţe în altă limbă ar putea să o facă în mod privat”, a precizat Prejbeanu.

• ACADEMIA ROMÂNĂ VREA PREDARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ • „Vocea străzii” are şi suportul exprimat de reprezentanţii Academiei Române, la finalul anului trecut. Conform unui raport realizat de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Legea Educaţiei nu ar fi trebuit să ducă la separarea procesului de predare pe criterii etnice. Limba română este elementul care uneşte societatea română, iar lipsa ei din cadrul educaţiei reprezintă principala sursă de dezbinare intercomunitară. „Din discuţiile din teren a reieşit că principala sursă de tensiune intercomunitară, care va fi accentuată prin aplicarea proiectului Legii Educaţiei Naţionale, este separarea educaţiei formale pe criteriu etnic. A doua cauză importantă, conform discuţiilor din teren, o constituie educaţia în familie pe un tipar care nu încurajează suficient multiculturalismul. Limba română nu poate fi predată ca limbă străină pentru că are statut de limbă funcţională şi este mijlocul prin care comunitatea se poate integra în societatea şi economia naţională”, se arată în raport.