Proiectul legii malpraxisului a stîrnit discuţii aprinse între medici şi societăţile de asigurări, doctorii reclamînd că plătesc mulţi bani pentru poliţe, fără să fie asiguraţi pentru toate operaţiile, iar asiguratorii respingînd propunerea privind plata prejudiciului adus bolnavului după mediere. Ministerul Sănătăţii a organizat, ieri, la sediul instituţiei o nouă dezbatere pe tema Legii 95/2006 privind răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice, cadrul legal al malpraxisului în România. CMR a adus proiectului mai multe amendamente, pornind de la recomandarea Consiliului Europei privind siguranţa pacientului, cît şi cea legată de rezolvarea diferitelor conflicte pe cale extrajudiciară. Adică un expert sau o comisie de mediere va încerca să rezolve pe cale amiabilă un posibil conflict între medic şi pacient. Preşedintele CMR, Vasile Astărăstoae, a explicat că propunerile au vizat îmbunătăţirea acestui proiect, aplicînd atît recomandarea CE privind siguranţa pacientului, cît şi recomandarea privind calea extrajudiciară privind rezolvarea diferitelor conflicte. În această situaţie, propunem ca evaluatorul, împreună cu expertul, să stabilească dacă există un prejudiciu creat pacientului, printr-un act medical sau numai apelînd la sistemul medical, prejudiciu care putea fi evitat în alte condiţii, întinderea prejudiciului şi acoperirea lui. Mai departe, înţelegerea părţilor, aşa cum spune şi Codul penal, pentru că este vorba despre vătămare corporală din culpă, înţelegerea părţilor duce la stingerea răspunderii civile şi penale, dar rămâne răspunderea disciplinară. În opinia medicului, CMR sau alte instituţii administrative vor face o anchetă pentru a vedea dacă este cineva vinovat şi, mai ales, să vadă cum poate fi realizată profilaxia pentru ca o astfel eroare să nu se mai repete. “În această situaţie, noi solicităm, prin acest proiect crearea unui sistem de raportare a erorilor, făcut de o asemenea manieră, încît medicul să aibă curajul să-şi recunoască o eroare neimputabilă, nu o greşeală, o eroare a sistemului. Va fi despăgubit şi prejudiciul moral. De exemplu, durerea care nu poate fi cunatificată, prejudidiul de agrement, adică faptul că bolnavul nu mai poate merge la teatru, întrucît printr-o eroare i-a fost efectat un ochi sau un picior”, a mai spus preşedintele CMR.

Problema dezbaterii a fost cine plăteşte aceste expertize. Asiguratorii nu vor plăti asemenea expertize întrucît, potrivit legii, o asemenea prevedere este neconstituţională. “În schimb, se poate lua ca model Franţa pentru anumite situaţii. De exemplu, pentru persoanele care nu au posibilitatea să-şi acopere expertizele există un fond de siguranţă al pacientului. Din acest fond vor fi avansaţi banii, iar apoi sumele ar putea fi recuperate de la societatea de asigurări, dacă s-a ajuns la mediere. Noi am propus ca la realizarea acestui fond să contribuie Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi chiar Ministerul Muncii. În loc să căutăm vinovaţii, mai bine să despăgubim un pacient”, a mai spus preşedintele CMR. În vechea lege expertiza costa între 30 şi 40 de milioane lei, a adăugat Astărăstoaie, care a recunoscut că, pînă în noiembrie 2008 nu a auzit ca vreo societate de asigurări să fi despăgubit vreun bolnav. Sînt medici care acuză firmele de asigurări că nu fac altceva decît să ceară bani fără să dea medicului siguranţa că este protejat.