ACT NORMATIV CU HIBE. Legea nr.202/2010, privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, intrată în vigoare pe 25 noiembrie, cunoscută şi drept Legea micii reforme, este aplicată de judecătorii constănţeni. Multe din prevederile acestui act normativ urmăresc înlăturarea uneia dintre cele mai mari probleme ale justiţiei din România, respectiv tergiversarea cauzelor care duce la prelungirea proceselor. Legea le va permite judecătorilor ca, în anumite cazuri, să finalizeze un dosar penal chiar de la primul termen de judecată. Concret, dacă persoana acuzată se declară vinovată de la prima înfăţişare şi recunoaşte declaraţiile date la urmărirea penală, procesul se termină fără a mai fi nevoie de administrarea altor probe sau de audierea martorilor. Pe lângă scurtarea timpului de judecată, de câştigat au şi acuzaţii pentru că art. 320 indice 1 din Legea 202/2010 spune că „inculpaţii care sunt de acord să-şi declare vinovăţia beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege”. Ca orice lege, şi aceasta are „hibe”. Conform judecătorilor, în cazul în care într-un dosar sunt mai mulţi acuzaţi şi numai unul îşi recunoaşte vina, magistraţii nu ştiu cum trebuie să procedeze. Actul normativ le dă posibilitatea de a disjunge cauza însă cum acest aspect nu este clar stipulat, magistraţii sunt „în ceaţă”. Judecătorii constănţeni spun că vor semnala problemele la seminarul care va avea loc săptămâna aceasta la Bucureşti, unde magistraţii din întreaga ţară se vor întâlni pentru a discuta despre modalitatea aplicării Legii 202/2010.

AMÂNĂRI ELIMINATE. O altă modificare ce va duce la accelerarea soluţionării dosarelor se referă la „plângerea greşit îndreptată”, prevăzută de art. 285. Prin aceste reglementări sunt evitate situaţiile în care reclamanţii sunt plimbaţi de la o instituţie la alta pentru a le fi primită sesizarea, iar în tot acest timp poate expira termenul în care pot face demersurile legale. O altă situaţie care va duce la soluţionarea mai rapidă a dosarelor este prevăzută la art. 291 conform căruia, dacă persoana acuzată lipseşte dar este reprezentată de avocat, instanţa poate judeca dosarul, fiind eliminate astfel numeroasele amânări din cauza procedurii nelegal îndeplinite. Iniţiatorii Legii micii reforme nu au uitat nici procesele cu mai multe părţi vătămate. Pentru a evita amânările din cauza citării necorespunzătoare a tuturor părţilor, art. 174, alineatul 2, le dă acestora posibilitatea de a desemna o persoană care să le reprezinte, în cazul în care nu au interese contrarii. În cazul în care părţile civile nu şi-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfăşurare a procesului penal, procurorul sau instanţa de judecată poate desemna, prin rezoluţie, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Acestea sunt doar câteva dintre reglementările care vor încerca să ajute justiţia din România pentru ca judecătorii să nu mai fie blamaţi că tergiversează procesele aflate pe rolul instanţelor.