Ultima variantă a Legii offshore, votată de Camera Deputaţilor la 24 octombrie, afectează principiul stabilităţii, introduce noi taxe şi impune companiilor anumite condiţii privind modul în care acestea îşi vor vinde producţia, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Române a Concesionarilor Offshore din Marea Neagră (ARCOMN). Asociația se aşteaptă ca, după publicarea variantei finale, fiecare investitor din industria offshore să evalueze impactul legii asupra businessului propriu şi asupra viabilităţii oricăror oportunităţi de investiţii offshore - „În ultimii zece ani s-au investit peste două miliarde de dolari doar pentru activităţile de explorare. Dezvoltarea facilităţilor de producţie pentru proiectele noi implică investiţii suplimentare de câteva miliarde de dolari“. În urmă cu două săptămâni, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul Legii offshore, care prevede că sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special, utilizat pentru finanţarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a racordurilor la sistemului naţional de transport gaze naturale, precum şi pentru finanţarea altor investiţii. Deputaţii au adoptat şi un amendament al PNL, potrivit căruia titularilor acordurilor petroliere aflate în curs de executare li se aplică regimul fiscal specific destinat activităţii de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare, desfăşurate în baza acordurilor existente la data intrării în vigoare a actului normativ. Cele mai importante resurse sunt în blocul Neptun, explorat de către ExxonMobil şi OMV Petrom, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 miliarde metri cubi. Imediat după adoptarea Legii offshore în Parlament, OMV a anunţat că amână pentru anul viitor decizia privind trecerea la etapa de exploatare a gazelor în perimetrul Neptun.