Două decizii contradictorii şi... obligatorii privind aplicarea legii mai favorabile dau mari bătăi de cap judecătorilor, care nu ştiu pe care ar trebui să o aplice atunci când soluţionează dosarele penale. Situaţia confuză a fost provocată de Curtea Constituţională a României (CCR), care a intrat pe teritoriul justiţiei şi a impus o hotărâre opusă celei emise de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Concret, instanţa supremă a stabilit că dispoziţiile din vechile şi noile Coduri Penale şi de Procedură Penală pot fi combinate în aşa fel încât pedepsele rezultate să reprezinte legea mai favorabilă pentru inculpaţi. Magistraţii spun că fiecare hotărâre judecătorească are o încadrare juridică, modalitatea de executare a pedepselor, concursul de infracţiuni şi altele. Acestea reprezintă elementele care, în prezent, pot fi combinate în sentinţe, condiţia esenţială fiind ca rezultatul să fie aplicarea legii mai favorabile.

COMPETENŢE DEPĂŞITE De la 1 februarie, de când a intrat în vigoare noul act legislativ, magistraţii au înţeles, în general, ce au de făcut şi încearcă să aplice legea cât mai bine şi mai unitar cu putinţă. Tocmai când au crezut că se limpezesc apele, a venit CCR şi a dat totul peste cap. Marţi, judecătorii constituţionali au decis că nu pot fi combinate dispoziţiile din legile succesive, impunând practic aplicarea separată a dispoziţiilor legale. Cu alte cuvinte, CCR îi obligă pe magistraţi să aplice ori vechile Coduri, ori noile Coduri, fără să ţină cont de principiul legii penale mai favorabile. Prin această decizie, judecătorii constituţionali şi-au depăşit competenţele de analiză şi au intrat, practic, în domeniul interpretării legii, pe teritoriul exclusiv al instanţei supreme, dat fiind că judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt singurii magistraţi competenţi, din punct de vedere juridic, să interpreteze legea. Amintim că, potrivit prevederilor penale vechi, un inculpat care era acuzat de comiterea mai multor infracţiuni în acelaşi dosar era condamnat la mai multe pedepse, care se contopeau, el urmând să o execute pe cea mai mare. Noile Coduri penale au redus cuantumul pedepselor şi au schimbat modalitatea de calcul al acestora: inculpatul primeşte câte o pedeapsă pentru fiecare faptă şi, la final, pedeapsa cea mai mare se adună cu o treime din suma celorlalte.