Deputaţii au adoptat miercuri Legea pentru combaterea spălării banilor, după ce iniţial a fost respinsă. Grupul PSD a propus reluarea votului, pe motiv că în sală erau parlamentari care nu şi-au exprimat votul, deşi erau prezenţi. După reluarea votului, legea a trecut cu majoritate. După situaţia ezitantă din plen, Liviu Dragnea a cerut verificarea sistemului electronic de vot.

După reluarea votului, s-au înregistrat 170 de voturi pentru, 70 contra si o abtinere, proiectul fiind aprobat.

Reluarea votului s-a făcut la solicitarea liderului PSD din Camera Deputaţilor, Daniel Suciu, care a invocat faptul că doi parlamentari aflaţi în sală au apărut la primul vot că nu au votat.

Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică şi de buget la legea de prevenire a spălării banilor, noţiunea de „beneficiar real” include în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”.

De asemenea, legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

În ceea ce priveşte fundaţiile şi asociaţiile, s-a introdus o excepţie de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale.

Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entităţi raportoare” instituţiile de credit şi cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum şi „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Aceste entităţi raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

Totodată, raportul adoptat de comisiile de specialitate conţine amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată "persoanelor expuse public", din care face parte Preşedintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor şi judecătorii CCR.

Proiectul a fost adoptat de Senat, prim for sesizat pe 24 septembrie.

Dragnea, legat de sistemul de votare: Am cerut secretarului general să facă o revizie serioasă

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a explicat miercuri, după votul din Camera Deputaţilor, privind legea de combatere a spălării banilor, că a cerut o evaluare serioasă secretarului general fiind plângeri cu privire la funcţionarea sistemului de votare.

"Au fost câţiva deputaţi care şi-au exercitat votul şi nu a fost preluat de sistemul informatic. Este vorba despre colegi de la PSD, minorităţi, ALDE. A fost o solicitare a liderului de grup s-a votat şi s-a văzut rezultatul. Nu poţi să iei dreptul unui deputat să voteze", a explicat Liviu Dragnea votul reluat în ceea ce priveşte legea de combatere a spălării banilor.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a cerut verificări în legătură cu sistemul de votare.

"Eu am cerut secretarului general să facă o revizie serioasă. Mai mulţi colegi au spus că e o consolă întreagă care ridică probleme la vot",a mai spus Liviu Dragnea.

Cum au decurs dezbaterile la lege

La dezbaterile din plenul de luni al Camerei Deputaţilor pe marginea iniţiativei legislative, deputatul UDMR Marton Arpad a anunţat că formaţiunea maghiară nu poate susţine proiectul dacă nu se elimină din text obligaţia ca ONG-urile să raporteze toţi beneficiarii ajutoarelor pe care le dau.

La rândul său, deputatul PNL Ioan Cupşa a anunţat că nici liberalii nu vor vota proiectul, din aceleaşi motive ca UDMR.

Potrivit raportului dat de comisiile reunite juridică şi de buget la legea de prevenire a spălării banilor, noţiunea de „beneficiar real” include în cazul asociaţiilor şi fundaţiilor „persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociaţia sau fundaţia a fost înfiinţată sau funcţionează”.

De asemenea, legea prevede că reprezintă „entităţi raportoare” fundaţiile şi asociaţiile, federaţiile, precum şi orice alte persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.

În ceea ce priveşte fundaţiile şi asociaţiile, s-a introdus o excepţie de la obligativitatea raportării beneficiarilor reali pentru organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, membre ale Consiliului Minorităţilor Naţionale.

Potrivit legii, unitatea de informaţii financiare a României este Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Oficiul este autoritatea care coordonează realizarea evaluării riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului la nivel national.

Proiectul legislativ spune că reprezintă „entităţi raportoare” instituţiile de credit şi cele financiare, instituţiile financiare, administratorii de fonduri de pensii private, furnizorii de servicii de jocuri de noroc, auditorii, experţii contabili, persoanele care acordă consultanţă fiscală, notarii, avocaţii, executorii judecătoreşti, agenţii imobiliari, fundaţiile şi asociaţiile, precum şi „alte entităţi care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni ce par a avea o legătură între ele”.

Aceste entităţi raportoare sunt obligate să transmită ONPCSB „un raport pentru activitate suspectă” dacă acestea „cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că: bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului; sau persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acesteia nu sunt cine pretind a fi”.

Totodată, raportul adoptat de comisiile de specialitate conţine amendamente care introduc în legea privind spălarea banilor o categorie intitulată "persoanelor expuse public", din care face parte Preşedintele României, membrii Guvernului, parlamentarii, conducerile partidelor şi judecătorii CCR.

Proiectul asupra Legii pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor va fi adoptat, miercuri, decizional de către Camera Deputaţilor, în contextul transpunerii unei directive europene.

Pe 19 iulie, Comisia Europeană a anunţat că trimite România, Grecia şi Irlanda în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru că nu au pus în aplicare normele în materie de combatere a spălării banilor, se arată într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituţiei.

Termenul pentru transpunerea de către statele membre în legislaţiile lor naţionale a celei de-a patra directive europene privind combaterea spălării banilor a fost 26 iunie 2017.