Preşedintele României a semnat, ieri, decretul pentru promulgarea legii privind răspunderea magistraţilor, declarată constituţională, săptămâna trecută, de către Curtea Constituţională a României (CCR). Principalele măsuri propuse prin proiectul de lege vizează extinderea sferei abaterilor disciplinare, modificarea prevederilor legale ce reglementează sancţiunile disciplinare aplicabile judecătorilor şi procurorilor, inclusiv prin introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la şase luni, definirea noţiunii de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă şi introducerea condiţiei bunei reputaţii drept cerinţă de acces şi menţinere în funcţie. Reamintim că, pe 16 decembrie 2011, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, după o solicitare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), să sesizeze CC cu privire la aceeaşi lege. CSM a considerat că legea astfel adoptată are prevederi care aduc atingere independenţei judecătorului, atât din perspectiva controlului asupra fondului hotărârilor judecătoreşti, cât şi în ceea ce priveşte reanalizarea unor hotărâri definitive şi irevocabile, precum şi implicarea Executivului în declanşarea acţiunii disciplinare împotriva judecătorilor şi procurorilor. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, afirma, la momentul adoptării modificării legii privind răspunderea magistraţilor, că este nevoie de cenzură în privinţa derapajelor justiţiei şi de extinderea titularilor dreptului de acţiune în ceea ce priveşte iniţierea cercetării disciplinare a magistraţilor, prin includerea ministrului Justiţiei, a procurorului general al României şi a preşedintelui ÎCCJ. Ministrul Justiţiei arăta că extinderea sferei titularilor de acţiune disciplinară este cel mai controversat punct din acestă lege, contestatarii susţinând că acesta ar încălca independenţa magistraţilor şi ar fi un amestec al politicului în justiţie.