După luni întregi de dezbateri, nemulţumiri şi incertitudini, legea unică de salarizare este pe cale să devină realitate. În urma întîlnirilor cu marile confederaţii sindicale, reprezentanţii Ministerului Muncii dau asigurări că proiectul legii va fi finalizat pînă pe 30 iunie. \"Vrem să finalizăm proiectul pînă în 30 iunie, pentru a fi înaintea datei de încheiere a sesiunii parlamentare\", a afirmat secretarul de stat în Ministerul Muncii, Valentin Mocanu. Acesta susţine că în Ministerul Muncii au fost făcute simulări pentru introducerea tuturor funcţiilor publice în grila de salarizare şi s-a cerut ca toate instituţiile să facă evaluări privind introducerea în grilă a funcţiilor pe care le au. Mocanu a explicat faptul că statul doreşte scăderea coeficienţilor de ierarhizare pentru a evita apariţia unui sistem \"prea aplatizat\". Practic, propunerea Ministerului Muncii prevede un coeficient cuprins între 3,5 şi 4, ceea ce ar însemna că angajaţii din acest nivel ar ajunge la un salariu de 2.400 de lei, în condiţiile în care acum au sub 1.000 de lei. Cît priveşte nivelul superior din grilă, Mocanu a subliniat că aici ar trebui să intre consilierul superior din minister, iar deasupra acestuia să fie şefii de birou, care ar trebui să aibă salariul puţin mai mare. \"Sînt doar evaluări primare, sub nivelul inferior sînt foarte puţine salarii şi funcţii. Ar putea apărea nişte majorări foarte mari, ceea ce nu este fezabil şi nu poate fi pus în practică\", a spus Mocanu. Nu de aceeaşi părere sînt sindicatele, care au atras atenţia că, în aceste condiţii, un şef de birou sau un consilier superior din minister ar avea salarii mai mari decît medicul primar de clinică. În replică, secretarul de stat a adăugat că după finalizarea grilei se va face o evaluare de către Ministerul Finanţelor şi Comisia de Prognoză pentru a se stabili dacă sînt sau nu bani pentru majorarea salariului minim. La capitolul salarizării angajaţilor din agenţiile de reglementare sau comisiile de supraveghere, Mocanu a spus că este nevoie de soluţii juridice, sarcina juriştilor fiind de a găsi modalităţi prin care aceştia să treacă de la sistemul de salarii negociate prin contracte colective, la salarii stabilite printr-o lege.

Medicii şi profesorii pot ajunge la nouă salarii minime, procurorii mai aşteaptă

Cum noua lege a salarizării trebuie să aducă remuneraţii după studii şi responsabilităţi, grila stabileşte, cel puţin în cazul unui medic primar de clinică, profesor gradul I de liceu sau judecător de tribunal, cel mult nouă salarii minime pe economie. \"Am propus aplatizarea grilei de ierarhizare a funcţiilor, astfel încît, la ultimul nivel din grila negociată cu sindicatele să avem un coeficient de maximum nouă ori salariul minim pe economie, şi în poziţiile 9-15 să poată intra funcţiile de conducere, de decizie şi demnitate publică. Astfel, pentru primul nivel al grilei am putea vorbi de un coeficient maxim de salarizare de 3,4, în cel de-al doilea nivel de un coeficient de 5, şi în cel de-al treilea nivel de un coeficient de maxim 9 salarii minime pe economie\", a declarat Mocanu. În aceste condiţii, subcomisarii angajaţi în Ministerul Administraţiei şi Internelor, conferenţiarii universitari, consulii şi judecătorii de tribunal vor putea cîştiga cel mult nouă salarii minime pe economie (pînă la 5.400 lei lunar, la nivelul actual al salariului minim brut pe economie, de 600. de lei). În aceeaşi grilă de salarizare vor intra şi medicii primari de clinică, profesorii de gradul I de liceu cu o vechime de 6-10 ani şi consilierii superiori. Noua grilă de salarizare propune ca un inspector MAI, un profesor de gradul II de liceu cu o vechime de 6-10 ani şi un farmacist să cîştige cel mult cinci salarii minime pe economie (3.000 lei, la salariul minim actual), iar un agent de poliţie, un secretar de şcoală şi un referent superior în Ministerul Finanţelor Publice cel mult 3,5-4 salarii minime pe economie. \"Dacă este să discutăm despre funcţiile cuprinse în grila de salarizare cu coeficientul de maxim 4, spre exemplu, putem vorbi, practic, de dublarea salariilor în următorii ani, în condiţiile în care pînă acum angajaţii pe funcţiile respective nu au salarii mai mari de 1.000 de lei\", a precizat secretarul de stat în Ministerul Muncii. \"În ce-i priveşte pe procurori şi judecători, care cîştigă în acest moment salarii de pînă la 8.000 de lei, pot spune că salariile acestora vor sta pe loc în următorii ani pînă vor fi ajunse din urmă de salariile cîştigate de ceilalţi angajaţi cuprinşi pe aceeaşi treaptă în grilă\", a mai afirmat Mocanu.

Sindicaliştii - nemulţumiţi că în grilă sînt doar 16 din cele 270 de funcţii

Avînd în vere că în noua grilă de salarizare au fost cuprinse doar 16 dintre cele aproape 270 de funcţii din sistemul public, sindicaliştii au reacţionat prompt. Vicepreşedintele Alianţei \"Sed Lex\", Răzvan Bordeanu, a declarat că, în acest moment, \"nu se poate ajunge la o concluzie şi că negocierile merg greu\". El a precizat că, în privinţa salariaţilor de la agenţiile de reglementare şi de la comisiile de supraveghere, o decizie privind includerea lor în grilă va fi luată de către Guvern. Totodată, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Administraţia Publică Locală, Romel Neagu, a declarat că s-a discutat o propunere a Ministerului Muncii în sensul scăderii coeficienţilor de ierarhizare pentru stabilirea grilei, de la 5 - referent superior, 8 - profesor grad 2 şi 11 - medicul primar de clinică, cît erau iniţial, la 3,7, 5,5 şi 8,5. În aceste condiţii, sindicaliştii se tem că salariile \"de mijloc\" nu vor mai creşte. Reprezentantul \"Forţa Legii\", Ringo Dămureanu, a susţinut că aceşti coeficienţi de ierarhizare despre care se discută \"dau senzaţia că se află într-o mişcare elctorală, pentru că se vorbeşte despre dublare sau chiar triplare pentru salariile mici şi există riscul ca acest lucru să nu poată fi finalizat aşa cum s-a întîmplat cu legea privind majorarea salariilor în învăţămînt\". La rîndul său, Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei \"Alma Mater\", a declarat că profesorii universitari nu vor accepta să coboare sub 10 în grila de salarizare a legii unice a bugetarilor. Hadăr a spus că este jignitor ca un conferenţiar să fie la jumătatea grilei. \"8,5 reprezintă ceva tragic. Nu vom accepta să coborîm sub 10\", a declarat Hadăr. Referitor la criteriile pentru echivalarea funcţiilor, el a arătat că reprezentanţii ministerelor au propus ca echivalările pentru funcţiile de conducere să pornească de la funcţia de conferenţiar, ceea ce ar însemna că un şef de birou ar putea să ajungă să fie plătit ca un profesor universitar. \"Nimeni nu a ştiut pînă cînd se vor aplica aceste majorări salariale. Unii preconizau că ar fi necesari între 6 şi 10 ani\", a adăugat Hadăr.