Legea votului uninominal se consideră adoptată întrucît joi a expirat termenul de trei zile în care se putea depune moţiune de cenzură. Guvernul şi-a asumat, luni, răspunderea în Parlament pe legea votului uninominal, care se referă la alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, dar care şi modifică şi completează Legea de alegere a autorităţilor administraţiei publice locale, pe cea a administraţiei publice şi Statutul aleşilor locali. Referirile la aleşii locali au fost necesare după ce Guvernul a acceptat propunerea PSD ca şi preşedinţii de consilii judeţene să fie aleşi prin vot uninominal. În consecinţă, titulatura proiectului de lege este \"Proiect de lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004, pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii nr. 215/2001, a administraţiei publice locale şi a Legii nr. 393/2004, privind Statutul aleşilor locali\". Asumarea răspunderii a constat, de fapt, în prezentarea acestui proiect în plenul Camerelor reunite, de către premierul Călin Popescu Tăriceanu. Proiectul a rezultat din forma iniţială a legii propuse de Cabinet, la care s-au adăugat amendamente ale grupurilor parlamentare. Au fost depuse 113 amendamente şi au fost acceptate aproape un sfert dintre acestea, majoritatea de la PSD, cel mai important fiind cel referitor la alegerea preşedinţilor de consilii judeţene. Conform art. 114 din Constituţie, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege. Acelaşi articol mai prevede că Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de trei zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată. Dacă Guvernul nu a fost demis sau dacă moţiunea nu a fost depusă în termenul legal, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. Prin urmare, legea se consideră adoptată şi poate fi contestată în termen de cinci zile la Curtea Constituţională, după care este trimisă la promulgare, dacă nu este contestată. În cazul unei contestaţii acceptate de Curte, legea este retrimisă Parlamentului, pentru modificarea prevederilor constatate ca neconstituţionale, deoarece decizia Curţii este obligatorie. Din momentul trimiterii la Preşedinţie, şeful statului are la dispoziţie 20 de zile pentru promulgare. În acest interval, preşedintele poate retrimite legea la Parlament, conform Constituţiei, dezbaterea acesteia urmînd să se facă în şedinţa comună a celor două Camere. Băsescu a avertizat însă că nu va promulga legea pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea pînă la 25 noiembrie, cînd este programat referendumul pentru uninominal convocat de şeful statului, care propune sistemul electoral majoritar uninominal în două tururi de scrutin.