Cazurile de violență și chiar crimă împotriva polițiștilor ce au ținut în priză opinia publică în ultima vreme au făcut ca Ministerul Afacerilor Interne să treacă la acțiune. Bineînțeles, nu vorbim despre măsuri concrete ce vor fi aplicate imediat, ci despre planuri și proiecte care nu se știe când vor vedea lumina zilei. Cu toate acestea, nu e atât de rău. Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, i-a transmis ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, propuneri de modificare a Codului Penal, prin care doreşte înăsprirea pedepselor pentru ultraj şi ultraj judiciar, precum şi pentru omorul calificat. Potrivit proiectului, faptele de ultraj și ultraj judiciar ar putea fi pedepsite cu închisoarea (şi nu cu amendă, cum era până acum). Mai mult, uciderea unui poliţist, jandarm, judecător, procuror sau militar ar putea fi pedepsită cu închisoarea pe viaţă. „A devenit un fapt curent ca intervenţia poliţiştilor sau jandarmilor, în situaţiile în care este vizată o comunitate de oameni sau anumite medii sociale, să se soldeze cu ameninţări, loviri sau alte violenţe, vătămări corporale, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte ori chiar cu omorul personalului implicat. Nu întâmplător, în semestrul I al acestui an, se constată o creştere a numărului infracţiunilor de ultraj asupra personalului din cadrul Poliţiei Române (+7,3%)”, și-a justificat Carmen Dan propunerea.

SE MAJOREAZĂ ȘI PEDEPSELE PENTRU TULBURAREA LINIȘTII PUBLICE Ministrul de Interne mai propune și majorarea pedepsei pentru tulburarea ordinii şi liniştii publice. Prin urmare, faptele descrise ca „violenţe comise împotriva persoanelor sau bunurilor ori ameninţări sau atingeri grave aduse demnităţii persoanelor sau care tulbură ordinea şi liniştea publică” nu vor mai fi pedepsite cu închisoare de la trei luni la doi ani sau cu amendă, ci cu pușcărie pe o perioadă cuprinsă între unu și cinci ani. „Tulburarea ordinii şi liniştii publice produce, în conştiinţa opiniei publice, o stare de nelinişte şi de insecuritate a relaţiilor de convieţuire socială. Intervenţia promptă a organelor de aplicare a legii, în cazul săvârşirii unor fapte de tulburare a ordinii şi liniştii publice, reprezintă o ocazie pe care cei cercetaţi sau sancţionaţi o pot folosi pentru eventuale acte de răzbunare. În acest context, considerăm utilă reanalizarea principiului noii politici penale. O astfel de abordare este de natură să asigure o protecţie efectivă a celor însărcinaţi cu aplicarea legii şi să evite percepţia populaţiei că sistemul sistemul judiciar nu este eficient şi îndeajuns de preocupat în a-i asigura securitatea socială”, se arată în documentul transmis ministrului Justiţiei, Tudorel Toader.

IDEE VECHE, NEBĂGATĂ ÎN SEAMĂ Propunerea făcută de Carmen Dan nu este nouă, ci este bazată pe o idee similară ce datează din 2015 și care nu s-a materializat niciodată. „În 2015, după moartea poliţistului Ionescu (n.r. Gheorghe Ionescu, ucis în trafic, în timpul serviciului, de omul de afaceri turc Abdulah Ataș, cunoscut ca „Regele Veiozelor”), de la Brigada Poliţiei Rutiere, Ministerul Afacerilor Interne a înaintat o propunere ministrului Justiţiei. Propunerea viza majorarea limitei pedepselor pentru faptele de ultraj, atunci când victima acestor fapte este un poliţist sau un jandarm. Voi discuta personal cu ministrul Justiţiei pentru ca această propunere care nu s-a materializat să fie avută în atenţie şi considerată o prioritate în pachetul legislativ care va viza modificarea legislaţiei penale", a declarat ministrul de Interne.