Confruntat cu perspectiva unor masive mişcări sindicale pe fondul măsurilor adoptate pe timp de criză, Guvernul riscă să agite şi spiritele tinerilor, prin soluţiile pe care doreşte să le adopte pentru reforma în educaţie. Dezbaterile organizate în ultimele două zile pe marginea sistemului de învăţămînt au generat reacţii prompte ale organizaţiilor studenţeşti. Atît Uniunea Naţională a Studenţilor din România cît şi Uniunea Studenţilor din România au avertizat, ieri, că Proiectul legislativ elaborat la Cotroceni vizează anularea unor drepturi pe care tinerii din mediul universitar le au de 20 de ani. În cazul în care Guvernul Boc îşi va asuma răspunderea pentru acest act normativ, studenţii sînt decişi să-şi recapete drepturile în stradă.

Ieri a fost cea de-a doua zi de dezbateri pe tema reformei educaţiei. La discuţii au paticipat ministrul Ecaterina Andronescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, reprezentanţii învăţămîntului universitar şi preuniversitar, cei ai studenţilor, precum şi deputaţi şi senatori, membri ai Comisiilor de învăţămînt din Parlament. Deşi ar fi fost de dorit ca polemica pe fond să fie una profesionistă, dezbaterea s-a transformat într-o luptă disperată pentru propriile interese. Totul se rezumă la Codul Andronescu, Codul Miclea (numit şi codul Cotrocenilor) şi codul liberalilor. Premierul Emil Boc a declarat, ieri, că nu este adeptul tergiversărilor, arătînd că este timpul deciziilor, pe care le va lua în urma consultării specialiştilor Comisiei Miclea şi a celor din Ministerul Educaţiei. Neconvingător, ar spune social-democraţii şi liberalii, care doresc cu ardoare să-şi impună propriul pachet legislativ. Uniunea Naţională a Studenţilor din România (UNSR) şi Uniunea Studenţilor din România (USR) ameninţă cu proteste de la 1 octombrie, dacă Guvernul îşi va asuma răspunderea pe legile din pachetul Miclea, subliniind că astfel li s-ar încălca nişte drepturi cîştigate deja. Preşedintele UNSR, Ionuţ Poenaru, a declarat că nu este de acord ca Executivul să-şi asume răspunderea pe legile comisiei prezidenţiale, care prevăd că rectorul să îşi poată alege prorectorii şi decanii de facultăţi, fără votul consiliului sau al senatului universităţii: “Adoptarea legii Miclea ar însemna ca noi să renunţăm la reprezentativitatea de 25% în cadrul organismelor decizionale, un drept cîştigat de 20 de ani şi la care nu vom renunţa”. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a criticat faptul că dezbaterea publică privind pachetele de legi în domeniul învăţămîntului a avut “accente politice”. Referindu-se la unele dintre intervenţiile celor care au participat la dezbateri, ministrul a afirmat că în cadrul discuţiilor s-au ciocnit, din păcate, ambiţiile şi orgoliile şi nu argumente privind educaţia. Pe de altă parte, ministrul a arătat că nu trebuie să se facă rabat de la rigoare în ceea ce priveşte cheltuirea banului public în cazul universităţilor de stat, nici atunci cînd se definesc ciclurile de învăţămînt şi cum o universitate este abilitată sau nu să îşi cuprindă în programele ei de studii unele dintre cicluri sau altele: “Trebuie să păstrăm elementele de flexibilitate, să creştem autonomia universitară în ceea ce priveşte programele de studii şi conţinutul programelor de studii. Trebuie să fim flexibili atunci cînd vorbim despre modul de predare. Este problema universităţii să-şi modernizeze, să fie preocupată de modul în care îşi organizează studiile şi predarea”. La rîndul lor, sindicaliştii din educaţie s-au arătat nemulţumiţi de “aşa-zisa dezbatere de la Parlament a legii educaţiei”, considerînd că nu este decît o sumă de discuţii cu caracter politic şi au reafirmat faptul că actul normativ trebuie lăsat în dezbatere “pe o perioadă suficientă”, iar proiectul rezultat să fie adoptat prin dezbatere parlamentară. Preşedinţii celor trei federaţii din educaţie - Federaţia “Spiru Haret”, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţămînt şi Federaţia “Alma Mater” – sînt de părere că reforma reală a sistemului presupune un pachet de legi coerent, complet, pe care Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării l-a elaborat împreună cu partenerii de dialog social şi cu alte organizaţii şi organisme. Totodată, premierul Boc a anunţat că va coordona o comisie care îi va pune faţă în faţă, în această dimineaţă, pe ministrul Educaţiei cu preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru educaţie şi experţii acestora, în vederea găsirii unor soluţii comune pentru pachetul de legi în domeniul educaţiei. Dincolo de victoriile electorale, de obsesiile politice exacerbate, tergiversarea adoptării unui Cod al educaţiei modern înseamnă încă un an pierdut pentru învăţămîntul românesc, un sacrificiu mult prea mare pentru elevi şi studenţi.