Într-o Românie în care legile se votează prin asumare, iar ordonanţele se dau pe bandă rulantă, Curtea Constituţională este chemată din nou să ia în discuţie sesizări înaintate de opoziţie cu privire la diverse legi considerate neconstituţionale. De data aceasta este vorba despre Legile salarizării şi Educaţiei, legi pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea. În 28 decembrie, Curtea va lua în discuţie sesizările formulate de 53 de parlamentari PNL pe legile privind salarizarea. Senatorii liberali au contestat încălcarea normelor constituţionale privind procedura de legiferare a legilor privind salarizarea prin asumarea răspunderii Guvernului. În 14 decembrie, Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe cele două legi privind salarizarea. Opoziţia a încercat să sancţioneze Guvernul printr-o moţiune de cenzură intitulată “Legea privind salarizarea în anul 2011 - ultima ţeapă trasă românilor de Guvernul Băsescu-Udrea-Boc”, însă aceasta a fost respinsă luni în plenul Parlamentului. Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a anunţat, la finalul şedinţei, că Legea salarizării a fost adoptată şi că poate fi sesizată Curtea Constituţională în termenul legal de 48 de ore. Opoziţia s-a conformat şi a acţionat în consecinţă, sesizând Curtea cu privire la aceste legi. Tot ieri, magistraţii Curţii Constituţionale au amânat pentru 28 decembrie soluţionarea sesizărilor privind Legea educaţiei. Sesizările pe această lege au fost formulate în urmă cu o săptămână, pe de o parte de deputaţii PSD şi PNL, iar pe de altă parte, de preşedintele Senatului. Semnatarii sesizării consideră că Legea educaţiei este viciată de neconstituţionalitate în ansamblu, adoptarea acesteia fiind realizată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern. PNL şi PSD afirmă că prin angajarea răspunderii Guvernului a fost ocolită procedura de legiferare consacrată de Constituţie, în condiţiile în care un proiect similar se află în dezbatere la Senat. Ei mai arată şi că Legea pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea se va aplica din următorul an şcolar, condiţia urgenţei adoptării invocată prin procedura de angajare nesubzistând. Deputaţii opoziţiei invocă mai multe articole din lege care ar încălca prevederile Constituţiei, majoritatea referindu-se la învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, la autonomia universitară, la incompatibilităţile impuse rectorilor şi la modul de reglementare a patrimoniului unităţilor de învăţământ particular şi confesional, despre care semnatarii afirmă că ar institui o naţionalizare. În sesizarea înaintată de Geoană, acesta susţine că procedura de adoptare a acesteia a fost neconstituţională.