Secretarul Comisiei SRI, deputatul Ion Stan, a declarat, ieri, că legile siguranţei iniţiate de Guvern sînt un „balast legislativ” elaborat de "ageamii" care încurcă termenii, omit prevederi esenţiale, adăugînd altele neconstituţionale, serviciile secrete devenind astfel dependente politic. El a apreciat că Guvernul urmăreşte o „politizare excesivă” a serviciilor secrete, prin „sporirea ponderii unor ministere, şi implicit miniştri, în gestionarea problemelor de securitate naţională”. Stan crede că înglobarea SPP în Ministerul de Interne şi a STS în Ministerul Comunicaţiilor va conduce la dependenţa acestor servicii de controlul politic al partidelor care au desemnat miniştrii respectivi. De asemenea, „în loc să prezinte principalele vulnerabilităţi, riscuri şi ameninţări care vizează securitatea naţională, legea securităţii face confuzie între riscuri şi ameninţări". „Care ar fi putut fi motivele pentru care a fost introdus un capitol referitor la controlul serviciilor de informaţii, cînd în toate ţările există o lege destinată acestui scop?”, s-a întrebat secretarul Comisiei SRI, susţinînd că „pachetul trebuia să includă, în schimb, actele normative care reglementează activitatea tuturor structurilor informative, pentru evitarea suprapunerilor, paralelismelor şi risipei de resurse umane şi financiare”. Deputatul a menţionat că nu există nicăieri în lume o lege care să aibă titlul „Legea informaţiilor şi contrainformaţiilor”. De asemenea, Stan a atras atenţia că „există inclusiv o prevedere conform căreia ofiţerii de informaţii pot desfăşura acte premergătoare urmăririi penale, sub coordonarea unui procuror, ceea ce încalcă principiul constituţional al separării puterilor în stat": "Cine girează această măsură neconstituţională? Ofiţerii vor culege şi informaţii despre probe şi mijloace de probe, ceea ce pot face numai organele Parchetului şi Poliţiei, potrivit Codului de Procedură Penală”. Pe de altă parte, Stan a arătat că SIE capătă, chiar prin definiţie, competenţe pe teritoriul altor state, ceea ce presupune că legea română se aplică pe teritoriul altor ţări. El a atras atenţia că din proiectul de lege privind Statutul ofiţerilor de informaţii dispar prevederile care garantau depolitizarea serviciilor de informaţii. Fostul preşedinte al Comisiei SRI a completat că legea SRI elimină multe competenţe ale unui serviciu de informaţii intern: "Nu mai poate monitoriza ameninţările transfrontaliere, iar în domeniul securităţii economice nu se mai ocupă de investigarea actelor de înaltă corupţie. În schimb, aceste competenţe sînt transferate în zona unor ministere”. Deputatul social-democrat consideră că „este un pachet legislativ inadmisibil. El apare ca un rezultat al luptei dintre Palate. Refuz să cred că CSAT va da aviza favorabil acestor legi elaborate de nişte ageamii”.

La rîndul său, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a anunţat că partidul pe care îl conduce vrea să modifice Legea CSAT, să promoveze Legea privind controlul parlamentar şi să aducă amendamente la pachetele de legi privind siguranţa naţională ce vor fi dezbătute în Parlament. Geoană a precizat, ieri, într-o conferinţă de presă, că propunerile formaţiunii sale sînt inspirate din legislaţiile ţărilor membre ale UE, în special din legislaţia germană, iar principalele prevederi se referă la întărirea controlului parlamentar asupra activităţii serviciilor de informaţii: "Noi nu sîntem de acord nici cu viziunea PNL, care castrează forţa instituţiilor de siguranţă naţională şi nici cu viziunea Palatului Cotroceni, care doreşte să subordoneze total aceste servicii, cu scopuri politice". El a afirmat că Parlamentul va trebui să aibă un rol mult mai important, iar parlamentarii din Comisia unică de control al activităţii SRI, SIE şi a Serviciului de informaţii militare va trebui să aibă atribuţii foarte precise şi să prezinte garanţii că nu vor folosi informaţiile dobîndite. Mircea Geoană consideră că, în prezent, există un blocaj la nivelul CSAT şi de aceea partidul său va propune un proiect de lege privind activitatea CSAT, care limitează dreptul de veto al preşedintelui pentru unele decizii strict delimitate.