Poliţiştii din Tuzla, care au efectuau, ieri, o razie pe Drumul Naţional 39, au depistat, în dreptul lizierei din Tuzla, opt femei care întreţineau raporturi sexuale contra cost cu diferiţi bărbaţi. Prostituatele au fost conduse la Postul de Poliţie din localitatea amintită, unde au fost sancţionate contravenţional, conform Legii 61/1991, cu suma minimă de 500 lei de persoană. Ieri, în jurul orei 18.00 - ca în fiecare zi, dealtfel - cele opt femei care îşi vînd trupul în stradă, împotriva cărora legislaţia românească manifestă toleranţă 0, puteau fi găsite la Poliţie, semnînd luarea la cunoştinţă a unor amenzi pe care, spun ele, nu le vor plăti niciodată. Agenţii le-au permis “fetelor” să îşi facă un sandwich dintr-o pîine şi salam pentru că erau lihnite de foame, întrucît, după cele cîteva ore petrecute în soare pe marginea şoselei, amprentarea, fotografierea şi “datul cu subsemnatul” durau cam tot atît cît “programul de lucru” în stradă. Linişte în sediul Poliţiei - oamenii legii fumau tăcuţi şi plictisiţi, iar fetele molfăiau resemnate, cu capul în mîini, privind în gol printr-un drapel al UE care atîrna pieziş pe un perete (în acelaşi loc unde înainte de ‘89 se afla portretul lui Nea Nicu), singurul décor din acea încăpere deprimantă. Între prostituate şi poliţiştii din Tuzla există o relaţie destinsă, bazată chiar pe reciprocitate: agenţii îşi fac norma la amenzile la care îi obligă Statul, iar “fetele” speră ca legea să intervină cîndva şi pentru ele (nu doar împotriva lor), măcar în cazurile grave, atunci cînd sînt bătute, tîlhărite sau… chiar violate. În realitate, poliţiştii le compătimesc, ştiu mai bine decît oricine la ce expun aceste femei care pot fi văzute, indiferent de anotimp, pe marginea drumurilor prăfuite, la dispoziţia oricui. Situaţia este cu atît mai tristă cu cît banii încasaţi de femei nu prea rămîn la ele, ci ajung la proxeneţi, dar în legislaţia autohtonă, normele funcţionează ca unse în mod special cînd Statul are de luat bani, nu neapărat şi atunci cînd trebuie să bage infractorii periculoşi după gratii. Ţinînd cont de realitatea mizeră, nu poate fi explicat în ce măsură luptă Statul împotriva acestei forme de sclavie pentru că, în realitate, le îmbrînceşte prostituate în “grija” celor mai periculoşi infractori. Din punct de vedere moral se practică o discriminare ordinară, astfel că după fiecare razie a oamenilor legii pe linia “combaterii prostituţiei”, sînt depistate doar prostituate, nu însă şi clienţii ori “peştii” acestora. Româneşte deci, plăteşte în faţa legii partea cea mai vulnerabilă.

Impotenţa legislaţiei alimentează sclavia

“Din cauza legii foarte ambigue, este foarte greu să probăm infracţiunea de proxenetism, de aceea sîntem siliţi să ne limităm la sancţiunile contravenţionale. Probatoriul, în această privinţă, este foarte greu de administrat, întrucît femeile sînt expuse în stradă şi, firesc, le este teamă să vorbească. Astfel că, în lipsa unei legislaţii care să le apere, din exploatarea femeilor, unii infractori acumulează averi imense, iar în situaţia în care se reuşeşte aducerea lor în faţa instanţelor, îşi permit să angajeze avocaţi buni care reuşesc să tergiverseze dosarul pînă cînd acesta se prescrie, iar răufăcătorii rămîn în libertate. Asistăm la un cerc vicios…” spune ag. Daniel Georgescu, de la Postul de Poliţie din Tuzla. Omul legii exemplifică cu situaţia pe care o cunoaşte din localitatea în care lucrează: “Femeile declară că obţin zilnic în jur de 40-50 lei de client. La un calcul simplu, cu cel puţin 10 clienţi pe zi, de fiecare prostituată, vă imaginaţi cît cîştigă proxenetul. În Tuzla acţionează în jur de opt prostituate, iar dintre proxeneţi avem în vizor vreo trei”.

În faţa unei mese negre de lemn, cinci tinere mai aveau de semnat declaraţiile “pe propria răspundere”. Privind mai atent, am recunoscut-o printre acestea pe Rădiţa Plăcintaru, de 32 ani, deja celebră în branşă pentru numărul de amenzi primite pentru practicarea prostituţiei, pe care le-a luat de-a lungul vremii de la poliţiştii constănţeni. Alături de ea, se mai aflau Mirela Grădinaru, de 19 ani, din Bucureşti, Mariana Bălan, de 23 ani, din Brăila, şi Lăcrămioara Ţepeluş, de 22 ani, din Galaţi. Femeile au mărturisit că nu vor plăti amenzile pentru că nu au cu ce. Cîteva dintre ele au cel puţin doi copii de întreţinut şi declară că “lucrează” fără proxenet, deşi pentru cei care cunosc realitatea din stradă, este greu de crezut. Grija principală a prostituatelor nu o constituie amenzile, ci cel care le tîlhăreşte, şi le ia “taxe de şmecher”, cum spun ele. “Vine cu un jeep, înmatriculat CT 03 TDR, negru cu alb. Este unu’ mic şi chel, din Mangalia, vine zilnic şi le cere 50 lei la fiecare, este peştele lui Mihaela”, povesteşte o cunoştinţă a fetelor, care le aştepta pe coridor. “Acum două zile a pus pe cineva să o bată pe Rădiţa în pădure, chipurile… pentru că nu l-a satisfăcut, iar pe o altă fată a bătut-o aseară (miercuri - n.r.) şi i-a smuls din mînă 70 lei”, a mai povestit cunoştinţa.

Femeile nu vor să mai îndure bătăile şi le-au cerut poliţiştilor să ia măsuri după ce le sesizează tîlhăria. Rădiţa Grădinaru povesteşte că a “lucrat” şi în Italia, Spania şi Franţa: “Acolo e mai bine, dar acolo nu rezişti de una singură, sînt foarte mulţi peşti care te iau în vizor. Dacă s-ar legaliza prostituţia în România, aş prefera să lucrez într-un bordel, protejată. Credeţi că îmi convine să stau în stradă şi să plec cu toţi nenorociţii? Mă prostituez de mult timp, acum m-am mai destupat, nu îmi mai convine să îmi bat joc de corpul meu ca să aduc bani vreunui peşte, pentru că am trei copii de întreţinut. Oamenii se simt bine, plătesc şi pleacă, strada nu este a cuiva, fiecare este liber să facă ce vrea cu viaţa lui pe stradă, de ce să plătesc taxă cuiva?”.

Femeile spun că tarifele practicate în zonă pot coborî la 20-30 lei pentru o partidă de sex oral. Spre deosebire de celelalte colege de breaslă mai tinere, care, spun ele, cîştigă aprox. 400 lei pe zi, Rădiţa povesteşte că se „mulţumeşte” doar cu doi clienţi, de preferinţă tineri: „Pentru mine nu e un mijloc de trai, mi-a intrat în sînge. Sînt nimfomană, mă prostituez de 15 ani şi nu pot să mă opresc. Am deja un servici cu contract de muncă, dar o fac de plăcere, doar cu doi tineri pe care îi iau de pe stradă după ce ies de la muncă, de aia mă şi prinde poliţia alături de fete. Spre deosebire de ele, stau doar cît am chef şi apoi plec să fac piaţa. „Recunosc, o facem şi din plăcere dar ce să facem altceva, cine ne-ar angaja dacă nu avem carte? Interesează pe cineva că sînt operată de două ori? Poliţia din Tuzla ne dă amenzi de cîte ori ne prinde. Nu se comportă urît cu noi, îşi fac doar treaba, nu e vina lor că legea e tîmpită”, spune Mariana Bălan. În final, le-am întrebat pe cele cinci prostituate ce îşi doresc cel mai mult. „Să se facă legi şi pentru peştişorii ăştia. Dacă îşi doresc atît de mult bani, să vină să facă ce facem noi, nu să ne ia banii!”, a spus indignată, în numele tuturor colegelor de breaslă, Rădiţa Plăcintaru.