Reprezentanţii Poliţiei Române susţin că aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană îi favorizează pe cei care comit infracţiuni în domeniul economic. Poliţiştii spun că acest lucru se datorează schimbărilor din legislaţia specifică şi a adaptării metodelor infracţionale la piaţa economică, lucru care va îngreuna prinderea infractorilor economici. Şeful Serviciului de Spălare a Banilor din cadrul Direcţiei de Combatere a Marii Criminalităţi, Constantin Bolboşanu, a susţinut că “multe activităţi se vor liberaliza. De exemplu regimul facturilor, unde după 1 ianuarie 2007 acestea nu vor mai avea regim special, ceea ce le va îngreuna munca oamenilor legii. Dacă, pînă în prezent pe infractori îi mai identificam după plajă sau după seria facturilor, de acum ne va fi mult mai greu să identificăm cine a pus aceste documente în circulaţie”. Bolboşanu a mai spus că marii comercianţi intenţionează indigenizarea unor produse în state din Uniunea Europeană, astfel încît, revîndute în România ca produse de origine europeană să beneficieze de scutirea taxelor vamale. Şeful Serviciului de Spălare a Banilor a evitat să mai dea şi alte exemple de metode pe care le-ar putea folosi infractorii pentru eludarea legilor fiscale, dar a precizat că în continuare se va “practica” înfiinţarea de firme fantomă. “Regimul de plată al TVA-ului odată cu intrarea în Uniunea Europeană se va modifica. Plata TVA-ului se va face de către ultimul beneficiar. Şi dacă noi nu găsim ultimul beneficiar care să plătească taxele la stat şi impozitul pe profit, vom avea mari probleme din acest punct de vedere”, a explicat Bolboşanu. Acesta este de părere că infractorii români nu vor inventa metode noi de eludare a legislaţiei economice comunitare, ci se vor folosi de metode care “s-au practicat şi se practică în UE de zeci de ani”. În primele nouă luni ale acestui an au fost identificate 83 de grupări implicate în infracţiuni economice, 20 dintre acestea fiind deja destrămate. Din totalul lor, 41 de grupări au fost identificate după ce s-au implicat în activităţi de spălare a banilor, 22 în fraude fiscale, iar 20 în cadrul acţiunilor de combatere a macro-criminalităţii economice din sfera crimei organizate. Din ianuarie şi pînă la începutul lunii octombrie, lucrătorii Serviciului de Spălare a Banilor au avut de analizat aproape două mii de dosare penale, dintre care peste jumătate se află încă în lucru, iar restul au fost trimise Parchetului. Constantin Bolboşanu a declarat că în contextul legislaţiei actuale, în ţara noastră, există mai multe modalităţi prin care pot fi încălcate legile din domeniul economic. Astfel, o primă “tipologie de lucru” presupune spălarea banilor obţinuţi din contrabandă şi evaziune fiscală prin intermediul sistemului bancar de către grupuri infracţionale specializate în înfiinţarea şi folosirea firmelor fantomă, pentru a transfera ilegal în străinătate fondurile obţinute în urma acestor activităţi. Totodată, şeful Serviciului de Spălare a Banilor a arătat că infractorii apelează la transferarea succesivă a unor mari sume de bani din conturile curente ale unor societăţi comerciale care desfăşoară activităţi aparent legale, în contul unor firme fantomă, pe baza unor operaţiuni economice fictive, generînd TVA deductibil. O altă practică folosită constă în spălarea banilor proveniţi din evaziune fiscală prin intermediul conturilor curente ale unor societăţi comerciale şi retragerea banilor pe baza unor acte false, a completat Bolboşanu. De asemenea, grupuri infracţionale, în special arabe şi asiatice, sînt interesate de introducerea în ţară a unor produse contrafăcute şi subevaluate, încercînd în acest mod să scape de plata reală a taxelor vamale şi a TVA-ului, a mai arătat şeful Serviciului de Spălare a Banilor.