Legislaţia anticorupţie a ţării noastre este prea permisivă, mai ales pentru că le permite persoanelor corupte să scape de urmărirea penală dacă denunţă faptele la care au luat parte. Aceasta este concluzia trasă de experţii Grupului de State împotriva Corupţiei (GRECO), structură specializată a organizaţiei paneuropene de la Strasbourg. Aceştia s-au declarat îngrijoraţi într-un raport publicat ieri în legătură cu mecanismul „recunoaşterii vinovăţiei”. Autorii raportului admit, totuşi, că fără un asemenea dispozitiv numeroase cazuri nu ar fi putut fi aduse la cunoştinţa justiţiei, dar el prezintă “riscul de folosire abuzivă”, care ar trebui îndepărtat prin dispoziţii specifice. De asemenea, în opinia experţilor, România ar trebui să abroge dispoziţiile legale ce îi permit corupătorului care îşi recunoaşte fapta să-şi recupereze mita. Cu excepţia acestui punct particular, “cadrul juridic” privind corupţia este în teorie “foarte complet”, după cum afirmă autorii raportului. Totuşi, arată specialiştii, actorii acţiunii împotriva corupţiei “trebuie să lupte acum pentru a-şi menţine mijloacele şi capacitatea de a instrumenta cazurile în care sunt implicaţi membri ai elitei politice şi economice”. În ceea ce priveşte transparenţa finanţării vieţii politice din România, un domeniu “care este ţinta a numeroase acuzaţii de practici suspecte”, experţii salută legislaţia adoptată de Bucureşti în această privinţă, dar exprimă mai multe rezerve. Ei consideră insuficiente sancţiunile aplicate partidelor care nu ar respecta regulile (o amendă de maxim 6.000 de euro). Aceştia cred că ar trebui să se asigure “sancţiuni eficiente, proporţionale şi descurajatoare pentru orice încălcare a regulilor”. GRECO a fost înfiinţat în anul 1999 cu scopul de a controla modul în care statele respectă regulile anticorupţie. Este format în prezent din 47 de state membre ale organizaţiei, plus Statele Unite.