Secretarul american al Apărării a sosit, vineri, la Basra într-o vizită inopinată pentru a se întîlni cu militarii americani şi britanici şi alţi oficiali din sudul Irakului. Această a doua vizită a lui Robert Gates de la nominalizarea sa ca succesor al lui Donald Rumsfeld, a avut loc pe fondul asigurărilor date de Casa Albă că nu există divergenţe între preşedintele Bush şi premierul irakian. Autorităţile de la Washington au minimalizat impactul criticilor făcute joi de premierul Nuri al-Maliki. Totodată, peste Ocean membrii Camerei Reprezentanţilor, aparţinînd atît Partidului Democrat, cît şi Republican, au prezentat propuneri pentru respingerea suplimentării efectivelor americane în Irak, dar şi împotriva folosirii forţei împotriva Iranului.

După ce războiul din Irak pare să semene cu un eşec, congresmenii americani suflă şi în iaurt şi s-au mobilizat pentru interzicerea folosirii forţei împotriva Iranului fără undă verde din partea Legislativului american. "În absenţa unei urgenţe naţionale provocate de un atac iranian sau de iminenţa unui atac iranian împotriva Statelor Unite, preşedintele trebuie să se consulte cu Congresul şi să obţină autorizare din partea acestuia înaintea de a recurge la forţă militară împotriva Iranului", stipulează textul prezentat de mai mulţi adversari ai politicii administraţiei Bush în Irak. Această iniţiativă legislativă intervine după o serie de comentarii tot mai dure la adresa sprijinului acordat de regimul de la Teheran insurgenţilor irakieni. Însuşi secretarul american al Apărării, Robert Gates declara joi că "Iranul a mers prea departe. Dificultăţile pe care americanii le întîmpină în Irak le-au oferit iranienilor o ocazie tactică. Însă, Statele Unite sînt prea puternice".

Demersul, iniţiat de congresmanul republican de Carolina de Nord, Walter Jones, care în anul 2005 s-a alăturat democraţilor cerînd retragerea treptată a trupelor americane din Irak, a fost pus în practică după ce o serie de politicieni şi-au exprimat îngrijorarea că administratia Bush ar putea declanşa un conflict armat cu Iranul.

Preşedintele Bush a răspuns acestor iniţiative cu un decret ce prelungeşte cu un an blocarea bunurilor lui Ossama ben Laden, ale reţelei al-Qaida şi altor organizaţii teroriste ce acţionează împotriva procesului de pace din Orientul Mijlociu. Sancţiunile blochează bunurile acestora în Statele Unite şi interzice orice tranzacţie cu acestea. Printre grupurile vizate de decretul din anul 1995, figurează Organizaţia Abu Nidal, Frontul Democrat pentru Eliberarea Palestinei, Hezbollah, Gamaa Islamiya, Hamas şi Frontul Popular pentru Eliberarea Palestinei, Jihadul islamic.