Deşi sunt atâtea subiecte arzătoare la ordinea zilei, eu am ales, pentru că astăzi este vineri şi începe Triodul, adică un mare ciclu de slujbe creştine ce va dura până la Paşte, să scriu despre întristata despărţire de un Înalt Ierarh al Bisericii Ortodoxe Române. Ieri, la Cluj, în timp ce întreaga lume era frământată de protestele din Egipt, de alte probleme europene sau globale şi de criza mondială, câteva mii de credincioşi adunaţi de prin toate colţurile ţării l-au condus pe ultimul drum pe Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Bartolomeu Anania, cel supranumit azi \"Leul Ardealului\".

Singurul Înalt Prelat din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care a fost deţinut politic pe vremea comunismului, părintele Bartolomeu Anania rămâne o figură aproape legendară a clerului autohton, deşi mă îndoiesc că tinerii de astăzi ar mai putea fi sensibilizaţi de un asemenea personaj exemplar. Ca şi celebrul mitropolit Visarion Puiu, complet uitat acum, despre care Nicolae Iorga scrisese că a fost singurul \"preot-soldat\" pe care l-a cunoscut vreodată, părintele Bartolomeu Anania a avut o autentică vocaţie mesianică de lider spiritual. Director al Institutului Teologic de Misiune Ortodoxă şi al editurii acestuia, om de cultură şi membru al Uniunii Scriitorilor, în calitate de poet, prozator şi dramaturg cu 30 de cărţi publicate, fondator al Mitropoliei Ardealului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, după Revoluţie, călugăr, preot şi duhovnic, părintele Anania a fost un \"soldat\", ca şi predecesorul său citat aici, cu un prestigiu moral uriaş în rândul preoţimii noastre. El a făcut politică, în egală măsură, după 1989, şi a militat pentru implicarea mai activă a bisericii în viaţa publică a societăţii româneşti contemporane. A fost singurul Înalt Ierarh ortodox de care ascultau cu sfinţenie, urmându-i sfaturile, atât fostul Patriarh Teoctist, cât şi actualul Părinte Patriarh, Prea Fericitul Daniel. La iniţiativa sa, Patriarhia Română şi-a dat binecuvântarea şi sprijinul pentru înfiinţarea Centrului de Presă \"Basilica\", pentru diversificarea şi modernizarea publicaţiilor editate de acest centru, precum şi pentru înfiinţarea posturilor mass-media \"Trinitas TV\" şi \"Radio Trinitas\". A ctitorit şi a păstorit întreaga viaţă, oriunde şi oricând a avut ocazia, cu o hărnicie şi un devotament ieşite din comun, conform principiului \"omul sfinţeşte locul\", fără să-şi neglijeze nici propia operă literară. \"Leul Ardealului\" este unul dintre autorii modernizării Bisericii Ortodoxe Române, iar ziariştii din ziua de astăzi ar trebui să-i aducă omagiul lor, cum am încercat cu modestie şi eu, căci a fost chiar şi om de presă în lunga sa viaţă glorioasă.

Dacă ar fi trăit, la 18 martie, anul acesta, ar fi împlinit 90 de ani... Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!