DEPRECIERE CONSECUTIVĂ Euro continuă să se umfle în pene în faţa leului care devine din ce în ce mai neputincios. Pentru a doua zi consecutiv, euro înregistrează un nou nivel care îngenunchează leul românesc. De această dată, Banca Naţională a României (BNR) a anunţat o referinţă în urcare cu 1,11 bani, la 4,3783 lei/euro, iar euro a atins un nou maxim istoric. Unii dealeri spun că intervenţia indirectă a băncii în prima parte a zilei, pentru a tempera deprecierea leului, a readus cotaţiile sub 4,38 lei/euro. Precedentul record pe cursul oficial de schimb a fost atins la 30 iunie 2010, când euro a fost la 4,3688 lei. Rata de schimb publicată joi de BNR, de 4,3672 lei/euro, a reprezentat maximul ultimelor 21 de luni şi a fost foarte apropiată de nivelul din iunie 2010. Leul s-a depreciat vineri şi în raport cu dolarul american, cursul de referinţă urcând cu 0,66 bani, la 3,3544 lei/dolar, cel mai ridicat nivel din ultimele aproape două luni. O rată mai mare a fost publicată la 20 ianuarie, când dolarul era la 3,3663 lei. Banca centrală a afişat joi o paritate de 3,3478 lei/dolar. Moneda naţională a continuat deprecierea şi faţă de francul elveţian, iar rata oficială a avansat cu 1,95 bani, la 3,6258 lei/franc elveţian. Un nivel mai ridicat a fost înregistrat la 5 septembrie, când rata de schimb a fost de 3,8133 lei/franc elveţian. \"Dinamica leului este surprinzătoare având în vedere evoluţia statică înregistrată de la începutul acestui an, dar poate nivelul tranzacţionat este mai interesant decât amplitudinea mişcării, leul a pierdut numai 0,5% faţă de euro în ultimele două zile. Motivul acestei mişcări ar putea fi un presupus control al băncii centrale şi ar putea semnala că leul s-ar putea tranzacţiona într-un interval mai larg - probabil unul între 4,32- 4,42 lei/euro.\", se arată într-o analiză ING Bank.

PIAŢĂ ILICITĂ, VALUTĂ PUŢINĂ Anunţul privind mărirea salariilor bugetare şi posibila intrare a României într-o nouă recesiune economică par să fie principalele motive pentru deprecierea continuă a leului. Aşa consideră o parte dintre analiştii economici. „Cursul de schimb nu a reflectat, în ultimii trei ani, evoluţia economică şi consider că există încă spaţiu de depreciere. Părerea mea este, însă, că acest lucru nu se va întâmpla la noi, mai ales că nu depinde de lucruri obiective şi pentru că suntem într-un an electoral. Fiindcă suntem într-un an electoral, s-ar putea ca oamenilor să nu le placă să vadă o depreciere mai mare a monedei în care îşi încasează salariile”, crede şi directorul Grupului pentru Economie Aplicată, analistul economic Liviu Voinea. Nu de aceeaşi părere este şi economistul şef al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Bucşa. În opinia sa, deprecierea de vineri a leului la un nou minim istoric se datorează mai multor factori. \"Deprecierea este suma mai multor factori: piaţa valutară interbancară este foarte ilichidă în această perioadă, adică sunt volume mici tranzacţionate, în al doilea rând, sezonier, în această perioadă sunt mai puţine intrări de valută în ţară, ceea ce pune presiune pe leu, exporturile sunt mai mici în acest an decât în anii anteriori (...), investiţiile străine în România sunt foarte reduse\", a spus Bucşa, care însă nu se aşteaptă ca în perioada următoare să continue deprecierea monedei naţionale faţă de euro.

DEPRECIEREA... UN LUCRU NORMAL La rândul său, analistul economic Ilie Şerbănescu vede deprecierea istorică a leului un lucru normal. „Până acum leul a fost ţinut la un nivel ridicat în mod artificial, acum se întâmplă ceea ce este normal. Eu ştiu din şcoala primară că economia dă starea cursului şi nu invers, deci cursul ar trebui să se coreleze cu economia şi nu invers”, a spus analistul economic. Şerbănescu a precizat că o economie fără perspective, fără consum, fără productivitate, nu putea ţine leul la un nivel ridicat. „În condiţiile unei economii care merge rău de tot, cursul ar trebui să meargă la fel, nu cum a fost până în prezent. Am avut un nivel ridicat artificial al leului, asta pe banii de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), dar începând cu acest an va trebui să dăm bani către FMI. Cu ce va ţine cursul sus Banca Naţională nu ştiu”, a explicat Şerbănescu.

Presa străină, despre majorările salariale

Jurnaliştii străini se sesizează asupra manevrelor de la Bucureşti. Presa străină scrie despre aşa-zisele intenţii ale coaliţiei de guvernământ de a majora salariile din sectorul bugetar tocmai înainte de alegerile locale din iunie. Jurnaliştii spun că, odată majorate, salariile angajaţilor din aparatul de stat ar urma să revină la nivelul anterior tăierilor din 2010, parte a măsurilor de austeritate convenite pentru acordurile cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială.