O ZI TENSIONATĂ Leul s-a apropiat ieri şi mai mult de maximul istoric, depreciindu-se de la 4,4160, la 4,4165 lei/euro, pe fondul unui nou val de presiuni de scădere. Volatilitatea a fost temeprată însă prin intervenţia indirectă a Băncii Naţionale a României (BNR), spun dealerii. Maximul istoric, de 4,4168 lei/euro, a fost atins pe 2 mai, când investitorii erau nesiguri de măsurile pe care urma să le ia cabinetul Ponta, după căderea Guvernului Ungureanu. „Presiunile de depreciere ar putea continua pe termen scurt, având în vedere tensiunile din pieţele externe şi indiciile oferite recent de BNR în privinţa flexibilităţii în creştere a pieţei valutare”, spune economistul ING Bank Vlad Muscalu. Leul a atins ieri şi un nou maxim al ultimelor patru luni în raport cu dolarul, referinţa urcând cu 1,1 bani, la 3,3131 unităţi. Un nivel mai mare a fost în 16 ianuarie, când dolarul s-a tranzacţionat cu 3,4245 lei. Pentru francul elveţian, referinţa a urcat nesemnificativ ieri, de la 3,6765, la 3,6769 unităţi, marcând însă atingerea unui nou maxim al ultimelor opt luni. În 5 septembrie 2011, banca centrală afişa o referinţă leu/franc mai mare decât cea de ieri, de 3,8133 unităţi. Potrivit dealerilor bancari, primele schimburi ale zilei de ieri s-au realizat în intervalul 4,4175 - 4,42 lei/euro, în scădere faţă de şedinţa precedentă: „Cotaţiile au fost stabile, în prima oră de tranzacţionare, după care leul a început să se deprecieze treptat. Cu o zi în urmă, jucătorii din Londra au pus o mare presiune pe leu”.

JOCUL BĂNCILOR Moneda naţională resimte efectele dezintermedierii şi contextului internaţional nefavorabil, consideră economistul Daniel Dăianu, care identifică şi mai mulţi factori - „Am avut asigurările date de grupurile bancare mari că îşi vor menţine expunerea pe România, dar angajamentul lor este discutabil. În plus, mai sunt date care arată că vor avea loc ieşiri de fonduri şi că sunt bănci care vor să-şi reducă activele din România. Nu este un fenomen surprinzător - face parte din ceea ce în Europa se numeşte dezintermediere. Băncile spun că, fără capitalizarea pe care nu o pot obţine şi în condiţiile noilor norme prudenţiale, adoptate de majoritatea băncilor centrale, nu pot restarta sau menţine creditarea. Se poartă un război teribil acum pentru modul în care se vor aplica regulile mai dure de capital, iar efectele se simt şi în România, unde nici nu avem o prezenţă bancară care să nu fie supusă unor optimizări la nivel regional sau european”.

VICTIMĂ SIGURĂ Potrivit spuselor economistului Daniel Dăianu, un alt factor de presiune pentru leu este situaţia dificilă din Grecia şi Franţa, care sporeşte aversiunea la risc a investitorilor: „Drama zonei euro continuă şi nu avea cum să se sfârşească prin injecţiile de lichiditate efectuate de Banca Centrală Europeană. Mare parte din acei bani s-au dus în plasamente la BCE, nicidecum în creditare”. De aceeaşi părere este şi economistul-şef al casei de brokeraj X-Trade Brokers, Claudiu Cazacu: „Sunt temeri legate de Grecia şi de expansiunea problemelor spre alte state vulnerabile”. În acest context, euro a fost victimă în faţa dolarului, iar leul l-a urmat îndeaproape.