PRESIUNE MARE „O detensionare a situaţiei politice interne ar ajuta foarte mult economia românească, prin revenirea încrederii investitorilor străini”, a spus ieri guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, după şedinţa de politică monetară. „Suntem în faţa unor decizii majore, întrucât nu vedem, în săptămânile viitoare, o calmare a situaţiei financiare europene. Probabilitatea ca presiunile asupra economiei noastre să continue este foarte mare”, a spus Isărescu. El a arătat că „nu toţi investitorii vor să plece”, mulţi fiind angajaţi pe termen lung în România; este clar însă că au nevoie de stabilitate, de predictibilitate. Altfel, se retrag din piaţă. „Investitorii străini au vândut titluri de stat din portofoliu, de câteva miliarde lei, ceea ce a influenţat piaţa valutară şi cursul de schimb. Suprapunerea evenimentelor globale (cu precădere din Europa) cu tensiunile politice interne a accentuat ieşirile de capital. S-au vândut titluri de stat emise în lei, adică a crescut oferta de lei şi, concomitent, cererea de valută”, a explicat guvernatorul BNR, care speră într-o îmbunătăţire a finanţării externe a deficitului bugetar, extrem de benefică şi pentru rezerva valutară.

PREA MULTE SLĂBICIUNI În acest context, banca centrală a menţinut ieri rata dobânzii de politică monetară (la 5,25%) şi nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei şi valută ale băncilor. Decizia este în linie cu prognozele analiştilor, care apreciază că dobânda-cheie va rămâne neschimbată până la finele anului. „Era de aşteptat. Economia reală dă semne de slăbiciune, situaţia politică prezintă incertitudini, iar inflaţia va creşte în semestrul II. N-ar fi exclus însă să asistăm la o uşoară reducere a RMO la lei, pe viitor”, a declarat economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru. Analiştii spun că, în prezent, reducerea RMO ar fi singura posibilitate de relaxare a politicii monetare, întrucât ar acoperi o parte din deficitul de lichiditate din piaţa bancară. Lipsa banilor din piaţă şi, evident, blocajul notabil al creditării ţin însă şi de comportamentul băncilor, după cum spunea recent Isărescu. Unele bănci au lichiditate, altele nu au, iar faptul că nu se ajută între ele este o problemă de încredere, motiv pentru care BNR preferă să joace rolul intermediarului şi să dea lichiditate băncilor care au nevoie, prin licitaţii săptămânale. Dacă s-ar reduce RMO pentru toate băncile, s-ar ajunge la un exces de lichiditate, a comentat Mugur Isărescu.

PRUDENŢĂ Un lucru este cert - BNR nu are foarte multe alternative. N-am ajuns încă în colţ, după cum promite şeful băncii centrale, dar, în lipsa paşilor corecţi, nici mult nu mai avem. „S-a optat pentru prudenţă, pe fondul inflamării inflaţiei, presiunilor pe leu şi situaţiei politice din ţară. Guvernul este ferm decis să respecte angajamentele asumate în acordul cu FMI, dar, în acelaşi timp, absorbţia fondurilor structurale este dezamăgitoare şi nu reuşeşte să contrabalanseze declinul investiţiilor străine şi ieşirile de capital”, notează economiştii Băncii Comerciale Române, care amintesc că, în august, încep şi rambursările către FMI, moment în care leul ar putea avea nevoie de un nou sprijin. Tensiunile din ultima vreme îşi vor pune amprenta şi asupra creşterii economice şi de aceea prognoza pentru anul în curs, de plus 1,5%, ar trebui diminuată, consideră Mugur Isărescu. „Există date suficiente, inclusiv din agricultură, care justifică o prognoză cel puţin diminuată”, a comentat guvernatorul, precizând că nu împărtăşeşte prognoza Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, care a înrăutăţit estimarea pentru evoluţia PIB-ului României, de la 1,2 la 0,8%.

LEUL ÎNOATĂ ÎN APE TULBURI Declaraţiile guvernatorului BNR n-au avut un efect imediat asupra pieţei valutare, leul scăzând în faţa principalelor valute şi apropiindu-se periculos de maximele istorice înregistrate săptămâna trecută. Perechea leu/euro a revenit peste pragul de 4,6 unităţi (4,6097), urcând pe seară la 4,63, după ce Curtea Constituţională a anunţat amânarea deciziei în privinţa referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, până pe 12 septembrie. Pentru dolar, referinţa a urcat cu 2,43 bani, la 3,7528 unităţi; pentru francul elveţian, cursul a crescut cu 1,45 bani, la 3,8355 lei. „Mişcările recente şi datele privind rezervele valutare, care ne fac să credem că BNR a vândut puţin peste un miliard euro, în iulie, pentru susţinerea leului, ne determină să înlocuim prognoza noastră pozitivă pe termen scurt cu una negativă - leul va reveni la minimul recent de 4,65 unităţi/euro”, se arată într-o notă a ING Bank. Nici din Europa nu vin veşti foarte bune, şeful Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, nereuşind ieri să calmeze investitorii, care aşteptau măsuri concrete pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane.