EUROPA, LA VALE! Leul şi forintul maghiar au marcat cele mai mari scăderi în faţa euro, în martie, de 1,3%, respectiv 2,9%. „Europa s-a aflat, în ultima perioadă, într-una dintre cele mai grele situaţii din ultimii ani. Ciprul a trecut printr-o criză extremă, rezolvată la limită şi prin măsuri care au stimulat aversiunea investitorilor faţă de risc. Situaţia politică din Italia rămâne nerezolvată - nu s-a format un Guvern, iar agenţia de rating Fitch a redus calificativul ţării. Guvernele din Bulgaria şi Slovenia s-au prăbuşit, cu câteva săptămâni în urmă. În acest context, monedele din regiune au intrat pe o pantă descendentă, imprimată şi de scăderea euro în faţa dolarului”, spune reprezentantul Noble Securities România Silviu Pojar. Deprecieri mai moderate în faţa euro au avut, în martie, zlotul polonez (-0,68%) şi coroana cehă (-0,32%). Interesant este că, în ultima perioadă, mai multe bănci centrale din regiune au ales să reducă dobânda-cheie. România a făcut excepţie, pentru că inflaţia de aici este încă la cote ridicate. Banca centrală a Poloniei a decis reducerea indicatorului până la un minim record, în condiţiile în care ţara înregistrează cea mai lentă creştere economică din ultimii 12 ani (estimată la 1,2% în 2013), iar rata şomajului a sărit de 14%. La rândul lor, băncile centrale din Ungaria şi Cehia au redus dobânda de referinţă la un nivel record.

VULCANUL ITALIA STĂ SĂ ERUPĂ Per ansamblu, în trimestrul I, coroana suedeză s-a apreciat cel mai tare în faţa euro, cu circa 2,4%, fiind secondată de leu (plus 0,7%), în pofida scăderii puternice din martie. Moneda noastră a rămas în zona pozitivă datorită creşterii susţinute din prima parte a anului, când anunţul făcut de JP Morgan privind introducerea titlurilor de stat româneşti într-un indice al băncii şi veselia valutară post-electorală au majorat cererea pentru moneda naţională. După primele trei luni ale anului, podiumul scăderilor este format din forint (-4,4%), liră sterlină (-3,8%) şi coroană cehă (-2,5%). „Nici perioada care urmează nu va fi mai uşoară pentru Europa. Pe lista situaţiilor „fierbinţi” se află Italia, unde impasul politic continuă, şi Slovenia, cu al său sistem bancar infectat de credite neperformante. Acolo, noul Guvern va încerca să consolideze băncile şi va lua noi măsuri, inclusiv unele nepopulare, în încercarea de a evita un acord de bailout cu instituţiile financiare internaţionale”, conchide Silviu Pojar. În aceste condiţii, sfatul analiştilor pentru investitori este să fie atenţi la mişcările bruşte din pieţe, întrucât valutele europene ar putea suporta variaţii majore.