APROAPE DE MAXIMUL ISTORIC Leul s-a depreciat ieri cu 0,21% în faţa euro, cursul urcând de la 4,3532 la 4,3625 unităţi. Este cel mai ridicat nivel din ultimele 18 luni şi jumătate, fiind foarte aproape de maximul istoric, de 4,3688 lei/euro, atins în iunie 2010. În acelaşi timp, dolarul american a pierdut teren în raport cu leul, de la 3,4096 la 3,4071 unităţi (-0,07%). Leul a pierdut teren şi în faţa francului elveţian, cursul urcând cu 1,42 bani, de la 3,5811 la 3,5953 unităţi. Nivelul de ieri reprezintă cea mai înaltă cotaţie atinsă din 5 septembrie 2011, când francul a fost cotat la 3,8133 lei. Pentru leu, putea fi însă şi mai rău. În deschiderea şedinţei de ieri, cotaţiile erau de 4,3600 - 4,3630 lei/euro, pentru ca în numai o oră, paritatea să se apropie de 4,37 lei/euro. La 4,3695 lei/euro s-a simţit intervenţia Băncii Naţionale a României (BNR), care a început să vândă valută pentru a limita deprecierea leului, spun dealerii. Ulterior, volumele tranzacţionate s-au apropiat de media sesiunilor precedente şi, cu puţin timp înainte de ora 13:00, când BNR afişază cursul de referinţă, leul s-a stabilizat în intervalul 4,3660 - 4,3675 unităţi/euro.

POLITICI STRANII Intervenţia de ieri a băncii centrale pare a fi prima din 2012, spun traderii, care nu au mai văzut, în acest an, ordine consistente de vânzare sau cumpărare. Absenţa BNR din piaţă s-a simţit imediat, leul depreciindu-se constant în faţa euro şi dolarului. De altfel, presiunile asupra monedei naţionale s-au intensificat, în începutul anului, din cauza mai mult factori - devalorizarea euro în raport cu monedele puternice (liră, franc, dolar) şi scăderea dobânzilor interbancare la lei, care a încurajat tranzacţii speculative. În plus, deficitul de lichiditate s-a deteriorat semnificativ în ultima lună, potrivit estimărilor ING Bank: „După calculele noastre, băncile au luat zilnic 4,1 miliarde lei de la BNR. Este cel mai mare deficit de lichiditate din 2009, când s-au înregistrat episoade de tensiune severă pe piaţa monetară”. „Explicaţia noastră pentru această combinaţie stranie este că emisiunile de titluri de stat, din decembrie, cumpărate de un număr mic de dealeri, au fost finanţate prin intermediul operaţiunilor organizate regulat de BNR (de aici rezultă şi majorarea sumei de bani pe care băncile au împrumutat-o). În acelaşi timp, mulţi alţi deţinători de titluri s-au confruntat cu o creştere a lichidităţilor, deoarece nu au refinanţat titlurile ajunse la scadenţă”, a comentat economistul ING Vlad Muscalu. Concluzia acestei poveşti complicate este că piaţa locală este dependentă de „mecanisme neobişnuite”. Totuşi, „politicile stranii” au devenit normale, la nivel mondial, conchid cei de la ING.