Comisiile de avizare a donării de la donator viu au devenit funcţionale începînd de ieri. Una dintre ele va funcţiona în judeţul Constanţa, în cadrul unui centru de donare.

Unsprezece comisii de avizare a donării de organe de la donatorii vii au devenit funcţionale prin publicarea în Monitorul Oficial a unui ordin de ministru care nominalizează şi membrii respectivelor entităţi. Comisiile sînt formate din trei membri titulari şi trei membri suplinitori. „A fost aleasă această formulă pentru că decizia se ia doar în unanimitate şi nu poţi ţine transplantul în loc dacă un membru al comisiei nu este disponibil”, a declarat medicul Victor Zota, directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant. Transplantul de organe, ţesuturi şi celule umane de la donator viu va putea fi efectuat începînd cu acest an, doar dacă o comisie specială va certifica faptul că donarea este altruistă şi voluntară.

Ministerul Sănătăţii Publice (MSP) a aprobat în anul 2006 un ordin prin care în şapte judeţe vor fi înfiinţate comisii care vor avea rolul de a certifica faptul că transplantul de organe, ţesuturi sau celule umane de la donator viu nu este făcut pentru obţinerea unor avantaje materiale. Victor Zota a adăugat că aceste comisii nu au şi competenţe medicale, decizia efectuării transplantului din punctul de vedere al compatibilităţii donator - primitor revenindu-i medicului specialist. Comisiile de avizare a donării de la donatorul viu vor funcţiona la Bucureşti, Cluj, Timişoara, Iaşi, Ilfov, Craiova şi Constanţa, în unsprezece centre de transplant. Potrivit doctorului Zota, în urmă cu trei, patru ani, donarea de la donator viu era blamată în Europa. „În urmă cu patru ani, în Franţa, Italia sau Spania, donarea de la donatorii vii era foarte mult criticată şi condamnată deoarece exista legenda că se cumpărau organele. Au existat foarte multe discuţii la acea vreme legate de faptul că rata donărilor de la donator viu în România era mult prea mare comparativ cu donarea de la cadavre”, a explicat dr. Zota. Medicul a adăugat că s-a pus problema eticii în cazul acestor donări, dar şeful Agenţiei Naţionale de Transplant a mai menţionat că niciun caz de eventuală donare a unor organe pe bani nu a fost dovedit în România. „Pentru a preîntîmpina suspiciunile, mai ales în condiţiile intrării României în Uniunea Europeană, s-a decis ca orice produs biologic să treacă prin faţa unui consiliu care să certifice că donarea nu presupune obţinerea unor avantaje. În ultima vreme, în comunitatea europeană, autorităţile au devenit mai relaxate şi au început să încurajeze donarea de la donator viu. Mai mult, au fost solicitaţi experţi români de către ţările europene, care să-i ajute pe specialiştii străini la stabilirea condiţiilor privind realizarea transplanturilor de acest tip”, a spus dr. Zota.

În România, au fost aprobate pentru anul trecut, de către Ministerul Sănătăţii Publice, la solicitarea Agenţiei Naţionale pentru Transplant, 200 de transplanturi renale, 87 de transplanturi de măduvă, 25 de transplanturi de inimă, 25 de transplanturi de ficat şi 10 transplanturi de pancreas. Pentru anul 2007, Agenţia Naţională de Transplant a propus efectuarea a 250 de transplanturi renale, 100 de transplanturi de măduvă, 30 de transplanturi de inimă, 30 pentru ficat şi 20 pentru pancreas. Pe listele de aşteptare pentru transplant sînt înscrise peste 1.300 de persoane care au nevoie de transplant renal, mai mult de 200 pentru transplant de măduvă, peste o sută de pacienţi care necesită transplant de inimă şi peste o sută care au nevoie de transplant de ficat. De anul acesta, finanţarea programului naţional de transplant a fost preluată de către Ministerul Sănătăţii Publice, iar ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a apreciat că numărul pacienţilor care vor beneficia de transplant va creşte anul viitor cu 30% faţă de anul 2006.