În ultimii ani, sute de primari din toată țara și-au pierdut mandatul sau, în cel mai bun caz, s-au ales cu imaginea pătată, pentru că s-au trezit cu raport de incompatibilitate. De foarte multe ori, tinicheaua care li s-a agățat de coadă a fost reprezentată de vreo afacere de familie sau un PFA a cărui activitate nu fusese suspendată încă. Evident, fiecare situație de acest gen a generat controverse și conflicte ce au ajuns chiar și în instanță. Din fericire pentru primarii care se vor a fi și gospodari-șefi și oameni de afaceri, Parlamentul este pe cale să le permită să își păstreze PFA-urile sau afacerile de familie. Comisia specială pentru elaborarea Codului administrativ a adoptat un amendament care le permite aleşilor locali să aibă calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială, anunță news.ro. Astfel, aceştia pot avea întreprinderi individuale sau de familie, însă nu pot să facă afaceri cu instituţiile publice, inclusiv cu primăriile, potrivit preşedintelui Comisiei speciale pentru elaborarea Codului administrativ, Marcel Ciolacu. „Nu fac nicio afacere cu statul. Nu au cum să facă afaceri cu statul, sunt alte legi care reglementează acest lucru. Sunt sute de cazuri în care primarii care au avut PFA, au accesat fonduri europene, au candidat la primărie şi au fost aleşi primari. După a trebuit să aleagă. Ori înstrăinau PFA-ul, ori îşi pierdeau calitatea de primar”, a declarat deputatul PSD Marcel Ciolacu, citat de mediafax.ro.

LIBER LA PENSII SPECIALE

O altă modificare prevede ca primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene aleşi după anul 1992 să primească o pensie specială în limita a trei mandate. „Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acoră drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare”, se arată în amendamentul adoptat de Comisie, potrivit news.ro. Prin urmare, un primar de comună va primi o indemnizaţie de 800 de lei, în timp ce primarul general al Capitalei va primi o indemnizaţie de 1.400 de lei. Edilii care au avut trei mandate vor primi, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. „Impactul urmează să fie făcut de Ministerul Finanţelor. La primarii de comună în jur de 800 de lei înseamnă această indemnizaţie, iar primarul Capitalei de 1.400 de lei pentru un mandat. Sunt vreo 200 de cazuri de primari de comune cu peste trei mandate'”, a menţionat preşedintele Comisiei speciale, Marcel Ciolacu. Totodată, pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.

VEȘTI BUNE ȘI PENTRU CONSILIERII LOCALI ȘI JUDEȚENI

De asemenea, indemnizaţia lunară pentru consilieri locali şi judeţeni care participă la şedinţele ordinare sau extraordinare ale consiliului local şi ale consiliului judeţean şi ale comisiilor de specialitate este în cuantum de până la 10% din indemnizaţia lunară a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean şi nu de 5%, cum este în varianta actuală. Comisia a dat raport favorabil asupra tuturor modificărilor aduse, urmând ca prevederile să intre la votul din Parlament, Senatul având calitate de primă Cameră sesizată, cu toate că judecătorii CCR au admis, miercuri, parţial sesizările PNL şi USR privind hotătârile de constituire a unor Comisii parlamentare speciale. Astfel, CCR a decis că nici Comisia pentru Codul administrativ, nici Comisia privind legile securităţii naţionale nu pot avea drept de iniţiativă legislativă. Cu toate acestea, proiectul de lege privind Codul administrativ nu va fi afectat de decizia CCR, iniţiativa legislativă aparţinând PSD şi nu forului de specialitate.