Decizia Irlandei de ridicare a restricţiilor reprezintă un pas firesc către aplicarea principiului liberei circulaţii în direcţia unei mobilităţi depline pentru lucrătorii români, într-o Uniune Europeană cu ţeluri şi idealuri comune, a declarat, ieri, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. Ea îşi exprimă satisfacţia faţă de recenta decizie a guvernului irlandez de ridicare a restricţiilor privind accesul lucrătorilor români pe piaţa forţei de muncă. \"Măsura adoptată de guvernul irlandez va contribui substanţial la intensificarea dialogului economic şi politic dintre ţările noastre. Consider că această decizie reprezintă un pas firesc către aplicarea principiului liberei circulaţii în direcţia unei mobilităţi depline pentru lucrătorii români, într-o Uniune Europeană cu ţeluri şi idealuri comune. Mobilitatea lucrătorilor este un subiect extrem de relevant în special în contextul european actual în care statele membre sunt încă afectate de criza economică. În acelaşi timp, mobilitatea lucrătorilor este un proces care, nerestricţionat, asigură flexibilitatea pieţei forţei de muncă şi echilibrul între cerere şi ofertă\", a spus Mariana Câmpeanu, citată într-un comunicat de presă al Ministerului Muncii. Ea a precizat că, deşi guvernul irlandez anunţa, în decembrie 2011, că va menţine restricţiile pe piaţa muncii pentru lucrătorii români, din cauza creşterii numărului de şomeri, semnalul politic transmis vineri de autorităţile irlandeze reconfirmă eforturile depuse de România în direcţia ridicării tuturor restricţiilor impuse de statele membre care menţin astfel de măsuri. \"De asemenea, doresc să reconfirm angajamentul guvernului de la Bucureşti de a continua toate aceste demersuri menite să instaureze un context firesc, de altfel, al egalităţii în drepturi pentru toţi cetăţenii europeni\", a mai spus Mariana Câmpeanu. Până la luarea acestei decizii, lucrătorii români care doreau să lucreze în Irlanda aveau nevoie de permis de muncă. Numărul cetăţenilor români care au ales Irlanda ca destinaţie de emigrare a rămas relativ stabil în primii cinci ani după aderarea României la UE. Autorităţile irlandeze nu deţin o evidenţă exhaustivă a cetăţenilor români care locuiesc în Irlanda, deoarece cadrul normativ intern nu impune obligaţia înregistrării cetăţenilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene care şi-au exercitat dreptul de şedere pentru perioade mai mari de trei luni.

CIFRE Singurele cifre cu privire la prezenţa cetăţenilor români pe teritoriul Irlandei pot fi extrase din rapoartele autorităţilor irlandeze privind permisele de muncă emise cetăţenilor români. Cu excepţia anilor 2007 şi 2008 când au fost emise 14.525 respectiv 6.762 permise, în ultimii trei ani, cifrele s-au stabilizat la 2.624 în anul 2009, 3.002 în anul 2010, 3.841 în anul 2011, 1169 (ianuarie-aprilie) în anul 2012, a precizat Ministerul Muncii. Guvernul irlandez a eliminat toate restricţiile privind accesul pe piaţa muncii pentru muncitorii din România şi Bulgaria, măsuri care datau de la aderarea celor două state la UE acum cinci ani, relatează cotidianul Irish Times în ediţia electronică.