Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a făcut un pas important pentru ca dascălii români să devină mai buni în activitatea pe care o desfăşoară. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a semnat, ieri, un acord de parteneriat cu preşedintele Asociaţiei Europene a Cadrelor Didactice, Silvano Marseglia, pentru ca profesorii români să poată accesa mai uşor programe şi stagii de formare în străinătate. Vestea bună este că, odată cu semnarea acestui parteneriat, managerii educaţionali, inspectorii şcolari, cadrele didactice din învăţământul privat, dar şi de stat din România vor putea să plece la stagii de formare în statele care fac parte din UE şi să afle direct cum funcţionează sistemele educaţionale din străinătate. Semnatarii acordului spun că este un demers şi pentru facilitarea schimbului de bune practici în educaţie şi deschiderea către un dialog multicultural şi multilingvistic proactiv. Inspectorul şcolar de specialitate pentru limbi moderne din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Constanţa, prof. Manuela Butuman, a declarat că stagiile de formare în străinătate sunt esenţiale pentru profesorii care predau limbi moderne, însă din cauza costurilor ridicate, între 500 şi 800 de euro, puţini se încumetă să se perfecţioneze în afară.

FORMARE CONTINUĂ Până acum, prea puţini dascăli români aveau posibilitatea să se perfecţioneze peste hotare. O variantă era accesarea fondurilor europene, însă birocraţia stufoasă determina mulţi dascăli să dea înapoi şi să-şi vadă de treabă în ţară. Profesorii care n-au avut bani să plece au avut şansa să intre în contact cu colegi din străinătate, în ţară. De mulţi ani vin formatori de peste hotare în România pentru a-i învăţa pe profesorii noştri metode moderne de lucru. Constanţa găzduieşte în fiecare an astfel de întâlniri de perfecţionare pentru profesorii de limbi străine - franceză, engleză şi germană. În urmă cu două săptămâni, a venit în Constanţa Pierre-Yves Roux, de la Organizaţia Internaţională a Francofoniei. Specialistul este considerat cel mai apreciat formator pe limba franceză la ora actuală. El a coordonat stagiul de formare „Dezvoltarea competenţelor orale” şi a fost formator pentru 39 de cadre didactice din întreaga ţară, dintre care opt şi la Constanţa. Întrebat care sunt diferenţele între sistemul de învăţământ francez şi cel românesc, el a evitat să facă prea multe comentarii. Totuşi, a spus că este dificil să faci o comparaţie între cele două sisteme de învăţământ, pentru că fiecare îşi are istoria şi forma sa de funcţionare. „Ceea ce aş sfătui pe toţi şefii de state din lumea întreagă este să aibă răbdare şi să nu aştepte să vadă rezultate în învăţământ imediat”, a declarat el. El a punctat că francezii au de învăţat de la români şi ar putea prelua modelul claselor bilingve pentru a-l introduce în şcolile din Franţa. El a completat că, aşa cum se întâmpla înainte şi în România, la ţară profesorul avea un statut la fel de important ca preotul şi primarul. În schimb, acum, dascălul nu mai reprezintă o persoană importantă. Săptămâna trecută, Constanţa a găzduit şi o delegaţie de 16 specialişti în educaţie, din Italia. Prezenţa lor s-a datorat proiectului Comenius Regio „Inclusion - Cooperation - Flexibility”, finanţat de Comisia Europeană prin Programul de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii, derulat de ISJ. Scopul proiectului reprezintă efectuarea unui schimb de experienţă între cele două ţări în ceea ce priveşte integrarea copiilor cu nevoi speciale atât în şcoală, cât şi în societate. „La începutul proiectului ştiam că sunt diferenţe mari între cele două sisteme, mai ales în ceea ce priveşte problematica copiilor cu nevoi speciale. Scopul a fost să ne înţelegem fiecare şi să facem în aşa fel încât să îmbunătăţim cele două sisteme educaţionale”, a declarat responsabilul de proiect din Italia, Renata Cumino.