Pentru a avea un control mult mai bun asupra instituţiilor publice, dar până la urmă chiar şi asupra oricărui cetăţean de rând, pentru a putea şantaja „legal“ toate instituţiile şi autorităţile publice, firmele private şi de stat, precum şi persoanele fizice, statul le obligă pe acestea să le permită reprezentanţilor Departamentului de Luptă Antifraudă (DLAF) accesul în sedii, în maşini şi pe terenuri, precum şi să prezinte acestora actele solicitate spre verificare. Decizia a fost luată de Guvern printr-un proiect de lege care reglementează modul de organizare şi funcţionare a DLAF. DLAF va avea dreptul să solicite documente şi informaţii necesare întocmirii actului de control, iar în cazul în care există o imposibilitate „temporară motivată“ în furnizarea acestora, cei vizaţi au obligaţia să răspundă solicitării în cel mult zece zile de la formularea cererii. Reprezentanţii Departamentului vor lua declaraţii de la orice persoană care poate furniza date şi informaţii cu privire la posibile nereguli, fraude sau alte activităţi care aduc atingere intereselor financiare ale UE. DLAF ar urma, astfel, să întocmească acte de control care pot constitui mijloace de probă, în condiţiile Codului de Procedură Penală, documente care însă nu sunt acte sau operaţiuni administrative în sensul Legii 554 din 2004 a contenciosului administrativ. În cazul în care o persoană sau o firmă refuză să pună la dispoziţie documentele cerute de către inspectorii DLAF, aceştia pot aplica amenzi cuprinse între 500 lei şi 5.000 de lei, amendă ce poate fi contestată în instanţă. Funcţionarilor cu statut special din cadrul DLAF le va fi interzis să facă parte din partide politice, să îşi exprime public opinia cu privire la acţiunile de control în curs de desfăşurare, precum şi în probleme naţionale şi europene în relaţile cu reprezentanţii altor state, să ofere consultanţă. Modificările decise de Guvern sunt argumentate prin lipsa unei baze legale solide care să permită DLAF să asigure o protecţie efectivă şi echivalentă a intereselor financiare ale UE, problemă semnalată ca element de îngrijorare în rapoartele de evaluare întocmite de către instituţiile UE.