ÎMPĂRȚIREA BANILOR, BLAMATĂ Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului a născut mereu pasiuni greu de controlat. Ce este fondul acesta și de ce stă toată lumea cu ochii pe el? Pe parcursul anului, diverse instituţii sau autorităţi, care nu reușesc să cheltuiască, într-un fel sau altul, toți banii acordați prin bugetul anual, varsă sumele neutilizate în fondul de rezervă al Guvernului. Ulterior, distribuţia către alţi ordonatori se face prin hotărâri guvernamentale. Legal, cheltuielile ar trebui alocate unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat şi ai bugetelor locale pentru situaţii „urgente sau neprevăzute apărute în timpul exerciţiului bugetar“. Bineînțeles că mecanismul de împărțire a banilor a fost considerat discreționar, de-a lungul anilor, pentru că toată lumea avea o ”urgență”, dar nu se ținea cont că banii ce se strângeau în acest fond erau limitați. Curtea de Conturi vrea acum criterii mai clare și transparente de alocare a sumelor împărțite din acest fond.
UNII UITĂ REPEDE Dintr-un soi de demagogie populistă, PNL a solicitat Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru verificarea modului în care s-a utilizat Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziţia Guvernului în anii 2013 - 2014. Practic, liberalii cer să fie verificată perioada în care ei s-au aflat la guvernare. Premierul Ponta a declarat, miercuri, că Guvernul său a avut cel mai mic Fond de rezervă faţă de guvernele anterioare, adică cel condus de Emil Boc şi Cabinetul Tăriceanu, iar faptul că PNL vrea să ancheteze acel an, când liberalii erau la guvernare, este ”ca în Caragiale”. Suntem curioși ce au de spus liberalii despre fostul ministru Elena Udrea, care a primit bani din acest fond pentru pârtii de schi care s-au dovedit a fi, de fapt, un soi de derdelușuri, pentru piscina din mijlocul satului de la Cuca Măcăii sau pentru sălile de sport construite în vârf de munte, lucruri care nu țin de chestiuni urgente. În faţa unor asemenea demagogii liberale, armele opoziţiei ar fi trebuit să zăngăne mai cristalin.